5
Ce se întâmplă cu creierul când visăm? Știai că Paul McCartney a visat melodia “Yesterday” și Mendeleev tabloul periodic al elementelor?
Actualitate / 05.06.2023

În timpul somnului REM (somn în care există o mișcare rapidă a ochilor), creierul tău, de la trunchiul cerebral până la cortex, este activ în mod constant, oferindu-ți coșmaruri și vise. Iată ce se întâmplă cu creierul când visăm.

Majoritatea viselor apar în timpul somnului REM, iar cortexul este responsabil de conținutul viselor. Iată ce se întâmplă cu 
creierul când visăm.

Iată ce se întâmplă cu creierul când visăm

 

Cortexul vizual, situat chiar în spatele creierului, este foarte activ, dar active sunt și multe alte părți ale cortexului. Lobii frontali sunt mai leneși, când visăm, poate și pentru că suntem mai necritici, în acele momente, și până la momentul trezirii, totul pare real.


De ce creierul tău are nevoie să viseze



Cercetările arată că visul nu este doar un produs secundar al somnului, ci are propriile sale funcții, importante pentru bunăstarea noastră.

Auzim adesea povești despre oameni care au învățat din visele lor sau au fost inspirați de ele. Gândește-te doar la povestea lui Paul McCartney despre felul în care cântecul său de succes „Yesterday” i-a venit într-un vis sau la construcția inspirată de vis, a lui Mendeleev, a tabelului periodic al elementelor.

 
Paul McCartney s-a trezit cu melodia în minte și a cântat-o repede, la pian, de frică să nu o uite

 

Paul McCartney, membru al faimoasei formații The Beatles, a visat, într-o noapte, că a compus melodia “Yesterday” în camera lui din Wimpole Street, unde locuia prietena sa, de la acea vreme, Jane Asher.
S-a trezit cu melodia în minte, s-a dus repede la pian şi a cântat-o, de teamă să nu o uite, iar după aceea  a scris și versurile.
 
Interpretată vocal şi cu chitară acustică de Paul McCartney,  acompaniat de un cvartet de coarde, „Yesterday” a devenit prima melodie din istoria pop-ului în care instrumentele clasice au fost regăsite.
 
Cântecul a rămas foarte cunoscut, existând peste 3.000 de cover-uri realizate după versiunea originală.
„Yesterday” a apărut pe albumul „Help!”, în Marea Britanie, în august 1965, și este o baladă despre destrămarea unei relaţii.
 


Mendeleev a “văzut”, în vis, tabloul periodic al elementelor


În 1869, chimistul rus Dmitri Mendeleev a dobândit faima mondială după ce a reușit în ceea ce predecesorii eșuaseră timp de mai bine de un secol: a organizat, pentru prima oară, elementele chimice într-un tabel cunoscut astăzi drept tabelul periodic al elementelor.
 
„Omul care a adus legea și ordinea în chimie”, așa cum a fost numit în 1971 de publicația UNESCO Courier, savantul rus a transformat chimia dintr-o preocupare medievală într-o știință modernă.
 
Însă puțini știu că, deși a fost rezultatul a mii de ore de cercetare și studiu asiduu, tabelul periodic al elementelor i-a fost revelat lui Mendeleev într-un vis.
 
În noaptea de 17/18 februarie 1869, după o zi istovitoare de muncă, Mendeleev a avut un vis în care a „văzut” tabelul periodic al elementelor.
„Am visat un tabel în care toate elementele se potriveau. Imediat după ce m-am trezit, l-am notat pe o foaie de hârtie”, scria Mendeleev în jurnalul său.
 


Privarea de somn favorizează apariția unor boli grave și ne scurtează viața

 

Oamenii de știință ne avertizează că somnul mai scurt este legat de boli periculoase, cum ar fi bolile de inimă și accidentul vascular cerebral. Există tot mai multe dovezi că privarea de somn duce la un risc mai mare de obezitate și boala Alzheimer. Studiile ample asupra populației reflectă un adevăr trist: cu cât somnul este mai scurt, cu atât viața este mai scurtă. 
 


Visarea este ca o terapie peste noapte

 

Se spune că timpul vindecă toate rănile, dar cercetătorii sugerează că timpul petrecut în somn, cu vise, este, de fapt, ceea ce vindecă. Visarea în somn REM pare să elimine durerea episoadelor emoționale dificile, chiar traumatice, trăite în timpul zilei, oferind liniște emoțională atunci când te trezești. 
 


Somnul REM, fără molecula… anxietății

 

Somnul REM este singurul moment în care creierul nostru este complet lipsit de molecula noradrenalină care declanșează anxietatea. În același timp, structurile cheie emoționale și legate de memorie ale creierului sunt reactivate în timpul somnului REM, pe măsură ce visăm. Aceasta înseamnă că reactivarea memoriei emoționale are loc într-un creier lipsit de o substanță chimică cheie a stresului, ceea ce ne permite să reprocesăm amintirile supărătoare într-un mediu mai sigur și mai calm.
 


Visarea sporește creativitatea și rezolvarea problemelor

 

În timpul somnului de tip non-REM, sistemul imunitar este stimulat, mușchii si oasele se fortifică și țesuturile se regenerează, iar în timpul somnului REM visăm.
 
S-a demonstrat că somnul profund non-REM întărește amintirile individuale. Dar somnul REM este atunci când acele amintiri pot fi fuzionate și amestecate împreună în moduri abstracte și extrem de noi. În timpul stării de vis, creierul tău va analiza ramuri vaste de cunoștințe dobândite și apoi va extrage reguli generale și puncte comune, creând o mentalitate care ne poate ajuta la găsirea unor soluții uimitoare pentru problemele care, anterior, păreau de nerezolvat.

Deși beneficiile viselor sunt reale, prea mulți dintre noi constituie o problemă a reuși să doarmă opt ore pe  noapte și pierd  aceste avantaje. Alternativ, putem crede că suntem excepția de la regulă - că suntem unul dintre acei oameni care nu are nevoie de mult somn. Dar nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Cercetările arată, în mod clar, că oamenii care își supraestimează capacitatea de a se descurca cu mai puțin somn greșesc.


Cinci moduri de a-ți îmbunătăți somnul



Deci, cum putem fi siguri că dormim suficient și că experimentăm o stare de vis? Deși putem fi tentați să folosim somnifere pentru a dormi, s-a dovedit că acest lucru este dăunător pentru visare. 
 
În loc să iei pastile, iată câteva modalități simple de a-ți îmbunătăți somnul:

1. Asigură-te că dormitorul este întunecat și, cu o oră înainte de culcare, renunță să te mai uiți la TV sau să folosești computerul/telefonul mobil.
2. Du-te la culcare și trezește-te aproximativ la aceeași oră în fiecare zi. Acest lucru te ajută să semnalezi corpului un timp regulat pentru somn. Nu are rost să încerci să dormi mult în weekend. Nu există nicio modalitate de a compensa pierderea regulată a somnului în timpul săptămânii.
3.  Păstrează temperatura din casă mai scăzută noaptea – poate chiar mai rece decât crezi că ar trebui să fie. Temperatura corpului trebuie să scadă noaptea pentru a dormi, iar o temperatură ambientală mai scăzută te ajută să semnalezi creierului că este timpul să dormi.
4.  Dacă ai probleme cu adormirea sau te trezești noaptea simțindu-te neliniștit, nu sta treaz în pat. Asta antrenează creierul și îi transmite că patul tău nu este un loc pentru dormit. În schimb, ridică-te și citește o carte, la lumină slabă, într-o altă cameră. Nu folosi computerul sau telefonul mobil. Când starea de somnolență revine, întoarce-te în pat. Sau dacă nu vrei să te ridici din pat, încearcă să meditezi. Studiile sugerează că meditația ajută persoanele să adoarmă mai repede și, de asemenea, îmbunătățește calitatea somnului.
5.   Nu bea cafea sau băuturi pe bază de cofeină la ore târzii și nici un pahar cu alcool. Acestea interferează cu somnul – fie ținându-te treaz, fie stimulând trezirile frecvente în timpul nopții.

Somnul este cel mai eficient lucru pe care îl putem face pentru a ne odihni creierul și a ne menține sănătatea fizică. Pe deasupra, visarea oferă primul ajutor emoțional esențial și o formă unică de alchimie informațională. 
 
Surse foto: Hepta și Depositphotos 
Vezi galeria foto
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro