Incendiul din Colectiv. După viteza de propagare, e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile
Un cunoscut expert pirotehnician din Arad, Lucian Cebuc, apreciază că în cazul incendiului din Clubul Colectiv este posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile şi de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă, mai ales că buretele nu era ignifugat.
Contactat de corespendentul Mediafax pentru a explica tehnic în ce condiţii un incendiu se poate propaga atât de rapid ca în cazul celui din clubul Colectiv, expertul pirotehnician Lucian Cebuc, cunoscut în Arad pentru organizarea jocurilor de artificii la evenimente publice, afirmă că prezenţa materialelor inflamabile ar fi una dintre cauzele principale.
Potrivit lui Cebuc, în spaţii închise se folosesc artificii speciale, numite "reci", pentru că "incandescenţa lor este de durată foarte scurtă şi, în mod normal, prin contactul cu mâna, ele nu produc senzaţia de arsură, dar pot găuri orice material uşor inflamabil".
"În cazul de la Bucureşti, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete şi incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînţeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc", a declarat expertul arădean.
Conform sursei citate, "e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă".
Pirotehnicianul arădean a precizat că aceste opinii vin în contexul în care nu a avut acces la probe de la faţa locului.
O echipă de chimişti de la Univeristatea Politehnică a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din Colectiv, depisând un gaz extrem de toxic - monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono şi dioxid de azot, precum şi solvenţi toxici, toluen şi xilen, care sunt substanţe inflamabile.
Ecaterina Andronescu, specialist în chimie organică, a spus că în gazul inhalat de victimele din Clubul Colectiv erau şi doi solvenţi foarte toxici - toluen şi xilen -, substanţe infamabile, cu care este posibil să fi fost spălat buretele cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din local.
Potrivit lui Cebuc, în spaţii închise se folosesc artificii speciale, numite "reci", pentru că "incandescenţa lor este de durată foarte scurtă şi, în mod normal, prin contactul cu mâna, ele nu produc senzaţia de arsură, dar pot găuri orice material uşor inflamabil".
"În cazul de la Bucureşti, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete şi incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînţeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc", a declarat expertul arădean.
Conform sursei citate, "e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă".
Pirotehnicianul arădean a precizat că aceste opinii vin în contexul în care nu a avut acces la probe de la faţa locului.
O echipă de chimişti de la Univeristatea Politehnică a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din Colectiv, depisând un gaz extrem de toxic - monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono şi dioxid de azot, precum şi solvenţi toxici, toluen şi xilen, care sunt substanţe inflamabile.
Ecaterina Andronescu, specialist în chimie organică, a spus că în gazul inhalat de victimele din Clubul Colectiv erau şi doi solvenţi foarte toxici - toluen şi xilen -, substanţe infamabile, cu care este posibil să fi fost spălat buretele cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din local.