Cine a fost Mița Biciclista, pe numele real Maria Mihăescu, ce este astăzi celebra casă din Piața Amzei și de unde a pornit scandalul cu unt și margarină de azi?

Numele „Mița Biciclista” pare desprins dintr-o poveste a Bucureștiului de altădată, dar în spatele poreclei a existat o femeie reală: Maria Mihăescu, una dintre cele mai neconvenționale apariții feminine ale Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Astăzi, numele ei este din nou în centrul atenției, însă dintr-un motiv cu totul diferit. Casa Mița Biciclista, spectaculoasa clădire din apropierea Pieței Amzei care îi poartă numele și care funcționează în prezent ca spațiu cultural și gastronomic, a ajuns pe 21 august 2026 în mijlocul unei controverse online după un clip în care cofondatorul proiectului, Edmond Niculușcă, ironizează clienții unei vechi patiserii din zonă pentru că ar prefera produse făcute cu margarină celor preparate cu unt.

Dincolo de disputa care a împărțit internetul în „untari” și „margarinari”, povestea adevăratei Mița Biciclista este cu mult mai spectaculoasă decât pare.

Cine a fost Mița Biciclista

Pe numele său adevărat Maria Mihăescu, Mița Biciclista s-a născut în 1885, la Dițești, în județul Prahova. A devenit una dintre figurile mondene cele mai discutate ale epocii și a rămas în memoria Bucureștiului datorită stilului său de viață neobișnuit și refuzului de a respecta multe dintre convențiile impuse femeilor.

Porecla care avea să o facă celebră este legată, așa cum sugerează și numele, de pasiunea sa pentru bicicletă.

Potrivit cercetărilor istorice publicate de Historia, Maria Mihăescu apare în presa vremii încă din 1897, când avea doar 12 ani și participa la o cursă pe Velodromul Român. Titlul de „prima femeie din București care a mers pe bicicletă” este repetat frecvent în articolele despre ea, deși istoricii atrag atenția că este dificil de demonstrat că a fost literalmente prima româncă sau prima bucureșteancă ce a făcut acest lucru.

Cert este că o femeie care pedala prin București într-o perioadă în care libertatea feminină era mult mai limitată nu putea trece neobservată.

De unde vine porecla „Mița Biciclista”

Una dintre versiunile cel mai des citate spune că porecla i-ar fi fost dată de jurnalistul și umoristul George Ranetti.

Potrivit Historia, Ranetti ar fi fost atras de Maria Mihăescu, iar după ce aceasta i-ar fi respins avansurile, ar fi transformat pasiunea ei pentru ciclism într-o poreclă cu tentă ironică.

În epocă, supranumele nu avea neapărat admirația cu care este privit astăzi. El putea funcționa și ca o formă de batjocură adresată unei femei care sfida normele sociale.

La mai bine de un secol distanță, însă, tocmai lucrurile pentru care era ironizată – independența, extravaganța și libertatea cu care își trăia viața – au transformat-o într-un personaj aproape legendar al Bucureștiului.

A fost Mița Biciclista curtezană?

Da, sursele istorice o descriu drept o femeie ușoară din Bucureștiul acelor vremuri, iar viața ei sentimentală a alimentat numeroase povești.

De-a lungul timpului i-au fost atribuite relații cu personaje extrem de importante, inclusiv membri ai caselor regale europene. Unele surse menționează chiar numele regelui Leopold al II-lea al Belgiei și al regelui Ferdinand al României.

Aici însă trebuie făcută diferența dintre istorie și legenda urbană.

O mare parte dintre poveștile spectaculoase despre amanții Miței Biciclista au fost repetate timp de zeci de ani, dar nu toate sunt susținute de documente istorice solide. Chiar și cercetările contemporane asupra vieții ei încearcă să separe informațiile verificabile din presa și arhivele epocii de anecdotele care s-au adunat în jurul personajului.

O femeie care șoca Bucureștiul

Maria Mihăescu era exact genul de personaj despre care presa mondenă a vremii putea scrie la nesfârșit.

Mergea pe bicicletă, purta ținute considerate neobișnuite pentru femeile acelei perioade, frecventa lumea bună a Capitalei și avea un stil de viață extravagant.

În memoria urbană au rămas numeroase povești despre comportamentul ei provocator. Unele relatări susțin că ar fi fost printre primele femei care au purtat pantaloni pe Calea Victoriei și că ar fi fost sancționată pentru aparițiile sale neconvenționale.

Dincolo de exagerările inevitabile, imaginea care se conturează este cea a unei femei care nu trăia după regulile rezervate femeilor din generația ei.

Povestea spectaculoasei Case Mița Biciclista

Casa care îi poartă astăzi numele se află pe strada Biserica Amzei nr. 9, la colț cu Christian Tell.

Clădirea este monument istoric, fiind înscrisă oficial în Lista Monumentelor Istorice a Bucureștiului sub denumirea „Casa Mița Biciclista”.

Casa a fost ridicată la începutul secolului XX, iar sursele legate de actualul proiect indică anul 1908. Maria Mihăescu s-ar fi mutat aici în jurul anului 1910.

De-a lungul deceniilor, clădirea a trecut prin transformări majore. În perioada comunistă a avut alte utilizări, iar după 1989 a trecut printr-o perioadă dificilă și prin schimbări de proprietate. Proiectul de restaurare a readus însă spectaculoasa casă în atenția publicului.

Ce este Casa Mița Biciclista astăzi

Astăzi, Casa Mița Biciclista nu este un muzeu clasic dedicat Mariei Mihăescu.

Sub numele La Mița Biciclista – Stabiliment Creativ, clădirea funcționează ca un proiect care combină gastronomia, patrimoniul și cultura.

Pe site-ul oficial sunt prezentate în prezent o brasserie, un salon istoric, cofetărie, viennoiserie și brutărie, dar și expoziții și evenimente culturale.

Cofondatorul Edmond Niculușcă descrie proiectul ca pe un ecosistem cultural și gastronomic. Într-o prezentare profesională actuală, acesta spune că La Mița Biciclista are 67 de angajați și activități care includ brasserie, restaurant, patiserie, brutărie, cofetărie, magazin și spații culturale.

În iunie 2026, Ziarul Financiar scria că, din 2023, investițiile în transformarea clădirii într-un astfel de ecosistem ajunseseră la aproximativ 1,7 milioane de euro.

De unde a pornit scandalul cu untul și margarina

Pe 21 august 2026, numele Mița Biciclista a devenit viral dintr-un motiv mult mai puțin sofisticat: o merdenea.

Edmond Niculușcă a publicat un clip filmat în fața Patiseriei Amzei, un local vechi și foarte cunoscut în zonă.

În înregistrare, acesta ironizează tipul de client care consideră că „cea mai bună patiserie din lume” este cea de cartier și face referire la produse realizate cu margarină și „spărtură de brânză”, punându-le în opoziție cu produsele preparate cu ingrediente considerate superioare.

View this post on Instagram

A post shared by La Mița Biciclista (@lamitabiciclista)

Problema pentru mulți dintre cei care au văzut clipul nu a fost însă discuția gastronomică despre unt versus margarină.

A fost tonul.

„Je suis merdenea”. Internetul a reacționat imediat

Clipul a provocat un val de reacții ironice și critice pe rețelele sociale.

G4Media relatează că sute de internauți au reacționat după ce Niculușcă i-a luat peste picior pe clienții lui Nea Mihai, de la Patiseria Amzei. Expresii precum „Je suis merdenea” au început să circule online, iar disputa s-a transformat rapid într-o confruntare simbolică între patiseria tradițională și gastronomia premium.

Pe Reddit, dezbaterea a primit deja o altă etichetă ironică: „margarinari sau untari?”. Unii utilizatori au criticat faptul că un business cu poziționare premium și-a construit promovarea atacând indirect un local mult mai modest din același cartier. Alții au susținut că întregul scandal nu face decât să ofere publicitate ambelor afaceri.

Este important însă ca reacțiile de pe rețelele sociale să fie tratate exact ca ceea ce sunt: opinii ale utilizatorilor, nu fapte demonstrate.

De ce apare untul în poveste

Diferența dintre cele două poziționări gastronomice este reală.

La Mița Biciclista își promovează explicit cofetăria și brutăria prin referiri la ingrediente premium și la tradiția franceză. Pe site-ul oficial, stabilimentul spune că acordă o importanță deosebită materiilor prime și menționează ingrediente aduse din Franța.

În meniul actual apare inclusiv unt sărat d'Isigny, servit separat sau alături de pâine, iar un meniu anterior menționează explicit untul sărat de Isigny din Franța.

Prin urmare, opoziția „unt versus margarină” nu a fost aleasă întâmplător, ci se leagă de felul în care La Mița Biciclista își poziționează oferta.

Controversa a apărut atunci când această diferențiere de produs a fost percepută de public ca o ironizare a unui alt comerciant și, mai ales, a clienților lui.

Un paradox pe care internetul l-a observat imediat

Există și o ironie istorică interesantă în toată povestea.

Actualul proiect La Mița Biciclista își construiește o mare parte din identitate în jurul unei femei care, în epoca ei, era judecată tocmai pentru că nu respecta standardele sociale impuse de ceilalți.

Maria Mihăescu a fost ironizată pentru felul în care se îmbrăca, pentru bicicleta ei și pentru modul în care își trăia viața. Historia observă chiar că porecla sa poate fi interpretată drept o sancțiune publică aplicată unei femei care refuza conformismul.

Peste mai bine de un secol, numele ei se află în centrul unei controverse despre cine mănâncă „corect”, ce ingrediente sunt suficient de bune și ce fel de gusturi merită ridiculizate.

Probabil adevărata Mița Biciclista ar fi avut și ea ceva de spus despre asta.

Din femeia scandaloasă a Bucureștiului în brand cultural și gastronomic

Transformarea numelui „Mița Biciclista” este spectaculoasă.

La sfârșitul secolului XIX, era porecla ironică a unei adolescente care îndrăznea să apară pe bicicletă.

La începutul secolului XX, devenise numele uneia dintre cele mai comentate femei din București.

După mai bine de 100 de ani, este numele uneia dintre cele mai recognoscibile clădiri restaurate din centrul Capitalei și al unui proiect care combină patrimoniul, expozițiile și gastronomia.

Iar pe 21 august 2026, Mița Biciclista a mai primit un capitol în lunga sa istorie de scandaluri bucureștene.

De data aceasta, nu bicicleta, pantalonii sau presupusele sale aventuri amoroase au scandalizat orașul, ci banala întrebare: unt sau margarină?

Până la finalul anului, poate o să ne răspundă și la întrebarea: SE PUNE sau NU SE PUNE mazăre în salata ”biof”?