Deschiderea oficială a expoziției ”Kabuki - colecția Ukiyo-e av. George Șerban”, curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, va avea loc vineri, 5 noiembrie, la ora 14.00, în prezența presei, urmând ca aceasta să poată fi vizitată de către public începând cu ora 16.00.

Lucrările expuse fac parte din colecția privată a avocatului George Șerban și aparțin unor importanți maeștri japonezi Ukiyo-e din perioada 1603 - 1868, cunoscută sub numele de epoca Edo - 27 artiști japonezi din secolele XVII - XIX, prezentați cronologic, și școlile de artă din care făceau parte.

De asemenea, iubitorii de artă vor descoperi pe simezele galeriei povestea celor 47 de ronin, legenda japoneză care are la bază o poveste reală, din timpul epocii Edo. Aceasta vorbește de un grup de samurai care au rămas fără stăpân după ce al lor daiymo (stăpân feudal) a fost obligat să comită seppuku (sinucidere rituală) pentru atacarea unui oficial judecătoresc pe nume Kira Yoshinaka. Roninii i-au răzbunat onoarea stăpânului lor după ce au așteptat și au plănuit cu răbdare uciderea lui Kira timp de peste un an.​​

În Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino, vizitatorii vor avea ocazia să descopere Kabuki, unul dintre cele trei stiluri de teatru care a apărut în Japonia, în jurul anului 1603. Acest tip de spectacol i-a fascinat atât de mult pe artiștii plastici japonezi ai acelor vremuri, încât au creat numeroase lucrări care au contribuit puternic la popularizarea și promovarea teatrului Kabuki și a artiștilor săi.

Un punct de atracție al expoziției va fi reprezentat de o serie de stampe timpurii, printre care se numără și cea realizată de Tôshûsai Sharaku (activ c. 1794-1795). Lucrările originale ale lui Sharaku sunt rare în sine, deoarece acest artist a lucrat doar zece luni, după care a dispărut misterios.

De asemenea, iubitorii de artă vor putea admira stampe semnate de artiști precum Moronobu, creator japonez cunoscut pentru popularizarea genului ukiyo-e a picturilor și picturilor din lemn la sfârșitul secolului al XVII-lea, Tani Bunchō, artist și poet, Katsushika Hokusai, pictor ukiyo-e japonez care în timpul vieții a folosit mai multe pseudonime, și Keisai Eisen, dar și lucrări care au aparținut marilor școli, precum Școala Torii, Katsukawa și Utagawa. Toate aceste stampe vor dezvălui un fascinant spectacol al detaliilor și culorilor.

Expoziția, organizată de Castelul Cantacuzino și Societatea civilă de avocaţi "Şerban şi Asociaţii", în parteneriat cu Asociaţia culturală "Pictor Octavian Smigelschi" şi Muzeul Naţional Brukenthal, va putea fi vizitată până pe 22.04.2022. 

Castelul Cantacuzino a fost deschis spre vizitare în anul 2010, iar în 2015 a fost inaugurată Galeria de Artă, prima expoziţie fiind dedicată pictorului spaniol Salvador Dali. Au urmat lucrări grafice ale artiştilor Pablo Picasso, Marc Chagall, Vincent van Gogh, Henri Matisse, Henri de Toulouse-Lautrec dar şi expoziţii de artă contemporană cu lucrări ale artiştilor Andrei Gamarţ, Nadine Kseibi, Mirela Iordache, ale Societăţii Artiştilor Figurativi din România și o mare expoziție de sculptură care a celebrat Centenarul Marii Uniri, aducând împreună 100 de sculptori români. De asemenea, Castelul a găzduit expozițiile “Women in Power”, care a inclus opere de artă semnate de 110 artiste din 13 colecții private, “Books & Arts”, superba “Detaliul Neoromânesc”, ce a reprezentat o incursiune în lumea clădirilor bucureștene ce altădată erau mândria peisajului urban și unde a putut fi explorat mobilier cu influențe neoromânești realizat de arhitecții atelierului Șezi - Octavia și Lucian Loiș și exemple de Arhitectura Neoromaneasca, expoziția de sculptură “Absențe încercuite”, semnată de artistul Maxim Dumitraș și “Great artists of the world - colecţia av. George Șerban”.

Castelul Cantacuzino a fost construit în 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, monumentul devenit istoric fiind la inaugurarea sa una dintre cele mai moderne construcții din Europa. În 2010, Castelul a fost deschis spre vizitare și de atunci a devenit una dintre cele mai importante atracții de pe Valea Prahovei.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!