Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină. În această duminică sărbătorim înviererea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare.

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină. În această duminică sărbătorim înviererea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare.

Este o sărbătoare plina de obiceiuri şi tradiţii care difera de la o zona la alta a ţării. De asemenea, în ziua de Paşte sărbătorim şi trezirea la viaţă a naturii după iarna grea.

Vopsirea ouălelor

Poate cel mai cunoscut obicei, vopsirea ouălelor de Paşte are legătură cu scena în care Iisus a fost răstignit pe cruce în Vinerea Mare. Venind să-şi vadă fiul răstignit, fecioara Maria avea în mână un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele Mântuitorului. În tradiţia populară ouăle roşii sunt purtătoare de noroc. Tocmai de aceea, în dimineaţa zilei de Paşte este bine să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care sunt puse ouă roşii şi monede de argint.

De asemenea, ouăle roşii se ciocnesc la masa de Paşte alături de binecunoscuta replica "Hristos a Înviat! - Adevărat a înviat!". Şi se spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte şi rostesc simultan “Hristos a inviat! - Adevărat a Inviat!” vor fi iertaţi de un păcat greu. Iar descoperirea unui ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie în curând.

Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul şi durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.

Haine noi

În prima zi de Paşte există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru ca ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se întâmplă cu întreaga natură odată cu venirea primăverii.

Pentru ziua de Paşte, femeile pregătesc pască. Ea se frământă din făină, la care se adaugă lapte şi ouă. Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânza sărată sau dulce, frământată cu ou şi stafide. Pasca se împodobeşte cu ornamente din aluat. Pasca este dusă la biserică în Noaptea de Înviere pentru a se sfinţi. Astfel, ea dobândeşte puteri purificatoare

Udatul fetelor

În a doua zi de Paşte s-a păstrat (în special, în Transilvania) obiceiul udatului, având semnificaţia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieşite în cale, în special fetele. Ele trebuie să le ofere daruri sau câte ceva de băut. Dacă vreo fată scapă nestropită îi va merge prost şi va avea ghinion tot anul.

O importanţă foarte mare o au lumânarea şi lumina de la Înviere. Lumânarea se păstrează şapte ani şi se aprinde în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii. În noaptea Învierii, la miezul nopţii, când oamenii merg la slujbă, aprind lumânări la mormintele celor morţi din neamul lor. În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casa şi în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa.