Foto: psihologul Geanina Cucu-Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center

6. Se enervează foarte ușor, este certăreț și sfidător
Un alt semn identificat de specialiști se referă la atitudinea sfidătoare a copilului față de părinți sau față de cadrele didactice. “Dacă vă sfidează, refuză vehement să se conformeze regulilor dumneavoastră sau ale profesorilor, se enervează foarte ușor și îi enervează deliberat pe alții, se ceartă foarte des cu adulții și este foarte greu de controlat, înseamnă că are nevoie de ajutorul unui specialist pentru a învăța să-și identifice și să-și controleze emoțiile negative care stau la baza pornirilor agresive și pentru a-l ajuta să-și canalizeze energia și impulsivitatea spre activități constructive”, declară prof. univ. dr. Geanina Cucu-Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center.

7. Are un comportament agresiv accentuat față de copii, animale sau obiecte
Este un semn evident că părintele trebuie să meargă împreună cu juniorul la psiholog, dacă acesta manifestă un comportament agresiv accentuat (ameninţă, intimidează şi loveşte alţi copii sau animalele, distruge în mod deliberat bunurile/proprietăţile altora, fură obiecte de valoare din case sau din maşini, fuge de acasă sau lipseşte noaptea în ciuda interdicţiilor, chiuleşte de la şcoală).

8. Are tulburări de alimentație și teamă accentuată de a nu lua în greutate
Tulburările de alimentație și teama de a nu lua în greutate nu mai reprezintă de mulți ani probleme care se întâlnesc la adulți, ci aceste tulburări de comportament se regăsesc și în rândul copiilor și mai ales în rândul adolescenților. Ne putem da seama dacă un copil sau adolescent are nevoie de sprijinul unui psiholog dacă acesta prezintă tulburări în ceea ce priveşte comportamentul alimentar şi o teamă accentuată de a nu lua în greutate. Copiii și adolescenții diagnosticați cu anorexie nervoasă suferă de regulă și de depresie, anxietate, precum și de alte sindroame din categoria sănătății mintale. Acestea sunt cauzele serioase pentru care ei se înfometează sau fac exerciţii fizice în exces pentru a-şi menţine greutatea corporală mult sub greutatea recomandată. Totodată, după un episod de mâncat compulsiv (îşi pierde controlul şi ingerează o cantitate mare de alimente), recurge la diferite modalităţi inadecvate de control al greutăţi (vărsături autoprovocate, abuzul de laxative sau diuretice, înfometare sau exerciţii fizice în exces).

9. Prezintă deteriorări în dezvoltarea limbajului receptiv și/sau expresiv, deși dezvoltarea intelectuală generală este normală
Sunt suficiente cazuri în care un copil, chiar dacă o dezvoltare intelectuală generală normală, să prezinte deteriorări accentuate în ceea ce privește dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv sau chiar ambele în același timp. În aceste cazuri, copilul are dificultăţi în emiterea şi utilizarea anumitor sunete, repetă sau prelungește anumite sunete sau prezintă un spasm sau un blocaj la emiterea unor sunete. În toate cazurile, psihologul-logoped îl poate ajuta pe copil să scape de aceste probleme.

10. Are temeri excesive
Chiar și temerile excesive față de obiecte sau situații specifice (spre exemplu fobiile de obiecte ascuțite sau de a folosi liftul, de a vorbi în public etc.) reprezintă semne clare că juniorul are nevoie de ajutorul unui psiholog. “Există copii care prezintă o teamă exagerată de obiecte sau situații concrete, se panichează atunci când se separă de părinte sau doar anticipează o prezumtivă separare, se trezesc frecvent noaptea din cauza coșmarurilor, reconstruiesc prin joc repetativ sau prin desen situații care le-au cauzat traume. În astfel de cazuri avem de-a face cu o formă de anxietate la copil – fobie, anxietate socială sau, cel mai grav, sindrom de stres posttraumatic, iar părintele trebuie să apeleze la consultul unui psiholog”, conchide prof. univ. dr. Geanina Cucu-Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center.