Şi bărbaţii au suflet. Aproape de moarte, banal şi neaşteptat
Temerile noastre se risipesc cu aceeaşi viteză, în urmă rămânând doar suferinţa celor dragi care se vor întreba o vreme de ce
Am fost atât de aproape de moarte. Am văzut farurile cum se apropiau, intrasem aiurea în mijlocul intersecţiei. Trei metri mai erau până când Passatul negru ar fi lovit violent în portiera din dreapta a maşinii mele. Dar a frânat, am trecut şi m-am gândit că am fost atât de aproape.
Am realizat că moartea poate veni în nenumărate feluri şi, de cele mai multe ori, fără să anunţe. Că habar n-am ce e dincolo, că totul se poate termina într-o singură clipă. Atât de banal, atât de neaşteptat. E suficient să faci o singură eroare, iar tot ce ai construit, tot ce ai iubit, tot ce ai visat se risipesc ca un fum.
Am realizat că moartea poate veni în nenumărate feluri şi, de cele mai multe ori, fără să anunţe. Că habar n-am ce e dincolo, că totul se poate termina într-o singură clipă. Atât de banal, atât de neaşteptat. E suficient să faci o singură eroare, iar tot ce ai construit, tot ce ai iubit, tot ce ai visat se risipesc ca un fum.