Dar e doar un vis. Şi atunci ai plecat sau am plecat eu, nu mai ţin minte, cumva, acea vară ne-a despărţit. Eram prea tineri, iar dragostea prea intensă, prea firavă. Am rămas prieteni, în ciuda faptului că se spune că un bărbat nu poate fi prieten cu o femeie. Dar se poate, în special, dacă s-au iubit.
De atunci ai bunul obicei de a reveni în visele mele, ai bunul obicei să-mi zâmbeşti. Stăm de vorbă pe malul mării, valurile ne ating degetele de la picioare, aerul sărat se lipeşte de trupurile noastre tinere şi ne pregătim să nu murim.
Nu ştiu dacă apar şi eu în visele tale. N-am avut niciodată curajul să te întreb. Îmi place să cred că eşti bine. Că lucrurile din jurul tău sunt în echilibru şi, din când în când, mă vizitezi pentru a mă anunţa că încă trăiesc.