Deşi cei mai mulţi bărbaţi se laudă cu numărul femeilor din viaţa lor de fapt sunt în căutarea uneia singure. Unii au noroc s-o găsească, alţii o tot caută. Se vorbeşte tot mai mult despre faptul că monogamia e mai degrabă o convenţie decât o realitate. Cred că viaţa multor bărbaţi se desfăşoară între hotarele dintre monogamie şi poligamie.
Cei mai mulţi dintre noi îşi doresc o relaţie monogamă, dar, de multe ori, aceasta sfârşeşte prost şi încercăm din nou. În viaţa bărbaţilor, ispitele joacă un rol important. De multe ori ei cred că vecina poate oferi mai mult decât stăpâna. Şi atunci încearcă marea cu degetul. În cele mai multe cazuri se îneacă.
Această căutare continuă a unei partenere perfecte e scrisă în genele noastre şi ea nu poate fi oprită decît în mod raţional. Adică să ne impunem asta. Din acest motiv, cele mai stabile cupluri sunt cele trecute de prima tinereţe, cele în care apar anumite rutine, şi fiecare dintre parteneri îl ajută emoţional pe celălalt.
Cu cât aşteptările femeilor sunt mai mari, cu atât vor fi mai dezamăgite. Bărbaţii nu prea ştiu să ofere, dar se pricep de minune să protejeze. Secretul stabilităţii dintr-un cuplu e dat de capacitatea celor doi de a se pune în situaţia celuilalt şi de capacitatea de a-ţi cere iertare atunci când greşeşti. Multe cupluri se destramă pentru că partenerii au uitat să ierte.
Şi mai e ceva, faptul că viaţa unui cuplu e determinată de mediu. Că cei doi sunt influenţaţi de ce se petrece la serviciu, de ce se întâmplă cu prietenii lor, de succesul sau eşecul copiilor, de sănătatea părinţilor lor şi aşa mai departe. Un cuplu nu funcţionează izolat şi se alimentează doar cu propria dragoste şi propria ură, ci şi cu dragostea şi ura celorlalţi.
Acesta poate fi şi una dintre explicaţiile pentru care cuplurile extrem de populare rezistă mai puţin. În jurul lor e prea multă dragoste şi prea multă ură.





da,e un articol interesant si mi-a placut,noi oamenii nu stim sa iertam ,trebuie sa invatam sa iertam si sa stim sa pierdem cu demnitate!barbatul traieste viata prin prisma logicii ,femeia prin prisma sentimentelor!V-a doresc o duminica plina de iubire,cu drag ANNA!
da e interesant articolul ,noi oamenii trebuie sa invatam sa iertam ,noi nu stim sa iertam ,nu stim sa pierdem cu demnitate!Cu multa dragoste v-a doresc o duminica plina de iubire!
In primul rand, felicitari pentru articole. Am citit cam tot ce ai postat pe blog si ma bucur sa gasesc o persoana (cu atat mai mult barbat :p ) care nu doar intelege relatiile dintre sexe dar se intelege pe el, are capacitatea sa fie pe cat se poate de obiectiv si ... cireasa de pe tort, stie si sa exprime in cuvinte. Lucrul de care trebuie sa tinem cont - cred eu - atunci cand citim aceste articole este sa le privim din dubla perspectiva: si din papucii nostri, si din cei ai partenerului sau partenerei. Nu de alta, dar poate ne imbogatim si ne rafinam putin experienta de cunoastere. Greu ... dar nu imposibil. Oricum, salut initiativa si felicit autorul.
e misto ce ai scris. dar daca toti ar cere de fiecare data iertare si de fiecare ar fi iertati(valabil pt ambele sexe) eu cred ca toata lumea si-ar lua lumea in cap. ne adaptam repede la ceva ce ne convine si am duce-o tot asa... atunci? nu ar disparea farmecul impacarii?
@livia: e-mail: [email protected]
si mie-mi place post-ul. cred in tot ce ai scris.
Si cum as putea sa iti cer o parere sau un sfat referitor la o problema? Pentru ca la fel ca Maria Anca...am si eu un moment prost in relatie si mi-ar placea sa stiu si parerea unui barbat.
Am noroc k am dat peste un barbat tanar 23 ani si e o relatie stabila si de 1 an si ceva ma face sa ma simt f ok...SI sper sa fie k noroc la noi..dar partea k relatiiile la persoanele mai mature sunt de parere k asa e,f adevarat articolu
Imi place foarte mult articolul, si este in mare parte adevarat, dupa parerea mea....doar k l-am citit intr-un moment prost al relatiei mele.... si m-a pus tare pe ganduri treaba aia cu iertatul si cu ideea de a te pune in situatia celuilalt...