O scurtă călătorie în Danemarca m-a făcut să-mi dau seama că, de fapt, atât bărbaţii cât şi femeile din România nu prea se pricep să fie fericiţi.
Într-o ţară cu o climă mult mai aspră decât la noi, cu mult mai puţine zile însorite, danezii au reuşit să-şi construiască un stil de viaţă simplu, solid şi sobru pentru care luptă zi de zi ca să-l păstreze şi să-l şlefuiască.
De la pantofii Ecco şi până la colecţia de haine semnată Bruuns Bazaar, stilul minimalist danez (foto) a reuşit într-un fel subtil să seducă lumea.
În magazinele din mijlocul capitalei Copenhaga, turiştii asiatici se înghesuie să cumpere pantofi, haine sau obiecte din argint semnate de designeri locali.
Colecţia ”Masterpieces” compusă din 20 de obiecte confecţionate din argint şi prelucrate manual de artiştii casei Georg Jensen costă 80.000 de euro. Bineînţeles că tacâmurile, tăvile şi ceainicul pot fi găsite şi într-o variantă mai accesibilă, realizată din oţel. Asta pentru că danezii au simţ practic şi le place să facă bani din munca şi ideile lor.
E ciudat cum o ţară cu numai 5,5 milioane de locuitori poate aduce atâta frumuseţe lumii, iar noi, românii, nu facem decât să ne plângem şi să aşteptăm ca totul să ne pice din cer.
Danezii trăiesc în case mici, dar curate. Circulă pe biciclete şi conduc maşini ieftine. Mănâncă puţin şi plătesc multe taxe. Muncesc mult şi tot timpul caută soluţii practice pentru a-şi îmbunătăţii calitatea vieţii. Una dintre soluţii este şcoala, grija pentru educaţia copiilor. Îi cresc, punându-i să facă sport. Nu le cumpără tablete, smart-phone-uri de la şase ani, ci îi încurajează să muncească.
Cu toate că Danemarca e o ţară aproape perfectă, mărturisesc că îmi place foarte mult să trăiesc în România. Femeile şi bărbaţii de aici sunt mai frumoşi, mai veseli şi mai primitori. Din păcate, nu reuşim să vedem faptul că trăim într-o ţară în care dacă vrei să munceşti e imposibil să mori de foame. Marea noastră problemă e faptul că nu preţuim educaţia, faptul că nu reuşim să le transmitem copiilor un set de valori care să-i ajute în viaţă. În România, oamenii îl consideră un model de succes pe Gigi Becali şi nu pe Raed Arafat. Deşi primul nu e decât un măscărici care arde tot în jurul lui, iar ultimul e un erou care a creat un sistem de salvat vieţi.
Nu înţeleg de ce e atâta plânset şi vaiet în jurul nostru, al românilor? N-ar fi mai bine să ne iubim mai mult şi să ne respectăm viaţa? Şi, mai presus de toate, să învăţăm să facem ceva cu mintea şi cu mâinile noastre?





Eu, am reusit sa le transmit copiiilor mei un set de valori care sa-i ajute in viata.,Si sigur se vor folosi de ele. Dar problema cea mai grea de care se lovesc este: indolenta,superficialitatea,lipsa educatiei si multe; de care imi povestesc, si nu inteleg de ce ei sunt altfel (baietii mei sunt minori) decat ceilalti ...chiar daca le explic...ei inteleg doar o parte din logica lucrurilor.Minunat reportajul scris de tine,si imi permit sa ma adresez tie, asa deoarece suntem de aceasi varsta...Mi-as dori ca obiceiurile pe care le au danezii sa le imprumutam si noi romanii...atunci intr-adevar am trai intr-o tara cu o societate mai educata si mai curata .Multumesc pentru reportaj si multumesc ca mai exista oameni de calitate ca tine.
Bravo ! Superb articol !!! Ce bine ar fi sa ne trezim si noi si sa evidentiem - prin articole - pe cei care cu adevarat ridica ROMANIA ! Olimpici, sportivi, investitori... Astept un articol despre extraordinarul Raed Arafat ! Nu mai vreau vedete, dive, mascarici, nunti... Va multumesc !
oarecum deacord cu autorul acestui articol...spun oarecum deoarece consider ca avem si noi oameni inspirati, destepti si muncitori...sunt multe exemple insa din pacate cei mai buni decid sa plece si sa lucreze pentru alte state...(motivele sunt multiple incepan de la stima si apreciere a statului fata de dezvoltare si tehnologie si pana la salarii si nivel de trai.) in ceea ce priveste educatia ..autorul are perfecta dreptate...sunt studenta si sunt uimita sa vad cat de rau au ajuns scolarii si adolescentii de azi.. de sistemul de invatamant nici nu cred ca mai are rost sa mentionez nimic...calitatea invatamantului este sub asteptarile multor studenti buni si de aceea multi dintre ei decid sa mearga afara... salariile dascalilor din invatamantul superior sunt cu mult peste interesul pe care il acorda studentilor in timp ce nr de locuri bugetate si bursele studentesti sunt incredibil de mici... ceva trebuie sa se schimbe in tara asta..intrebarea e cat mai acceptam situatia asta si cand vom decide ca ne-am saturat de modul in care ne conducem tara ....