Grasimile au o proasta reputatie si asta pentru ca sunt asociate cu obezitatea, bolile cardiovasculare si multa alte afectiuni grave. Cu toate acestea, trebuie inteles faptul ca nu toate grasimile au efect nociv asupra sanatatii. Exista mai multe tipuri de grasimi: saturate, mono-nesaturate si poli-nesaturate. Grasimile saturate sunt solide si au provenienta animala (unt, smantana, untura,etc), cele mono-nesaturate sunt de origine vegetala si se afla predominant in stare lichida (uleiul de masline) iar grasimile poli-nesaturate pot proveni atat din surse animale cat si vegetale (uleiul de peste si uleiul de floarea soarelui).

Acizii grasi polinesaturati includ o categorie speciala de grasimi numite acizi grasi omega-3, care sunt esentiali pentru dezvoltarea si sanatatea organismului uman si care trebuie furnizati prin aport dietetic deoarece nu se sintetizeaza in corp. Cercetarile clinice ale ultimilor ani au comunicat multe informatii cu privire la importanta acizilor grasi omega-3. Motivul? Rezultatele acestor studii indica faptul ca aceste grasimi sanatoase pot preveni si trata o serie de probleme medicale.

Mecanismul de actiune al acizilor grasi omega-3 se manifesta in primul rand la nivel celular. Este bine stiut faptul ca membrana celulara este alcatuita din acizi grasi si ea este cea care permite nutrientilor sa hraneasca celula si deseurilor celulare sa se elimine. In momentul in care membrana celulara este alterata, procesul fiziologic de comunicare dintre celule este intrerupt si astfel apar formatiunile celulare maligne. Atunci cand membrana celulara contine acizi grasi omega-3, acestia o protejeaza de atacul radicalilor liberi si deci de aparitia celulelor canceroase. Asadar, rolul de protector celular al acizilor grasi omega-3 este esential.

Acizii grasi omega-3 joaca un rol important in producerea unor substante numite prostaglandine care au un rol important in functionarea tractului gastro-intestinal, in reglarea tensiunii arteriale, in procesul de coagulare a sangelui, in mecanismul alergiilor si in producerea altor hormoni. Este important de mentionat si rolul de anti-inflamator pe care il joaca acizii grasi omega-3 in organism, mai ales ca ei combat inflamatia fara reactii adverse, ca-n cazul aspirinei sau a ibuprofenului.

Datorita acestor proprietati miraculoase pe care le au asupra organismului, acizii grasi omega- 3 se recomanda pentru prevenirea si tratarea a numeroase afectiuni:

astmul bronsic;
cancer;
deficiente de atentie si hiperactivitate;
depresie;
diabet;
eczema;
hipertensiune arteriala;
obezitate;
ostoporoza;
reumatism.

Sursele alimentare de acizi grasi omega-3 sunt multiple si la indemana: semintele de in, somonul, codul, tonul, nucile, conopida, broccoli, varza, spanacul, soia, etc.

Deficientele de acizi grasi omega 3 sunt intalnite la toate categoriile sociale de populatie din tarile civilizate si asta pentru ca grasimile cele mai consumate astazi sunt cele saturate, existente in prajeli, alimente semipreparate, fast food, etc. Nu exista niste simptome foarte clare care sa atraga atentia asupra acestei deficiente si se pot confunda de multe ori cu modul de manifestare al altor deficiente: oboseala, piele uscata, unghii casante, constipatie, depresie, dureri musculare si articulare.

Cauzele deficientei de acizi grasi omega-3 sunt de cele mai multe ori lipsa aportului dietetic al acestor grasimi sau absorbtia lor necorespunzatoare in organism. Asadar, pentru o buna absorbtia acestor grasimi sanatoase, trebuie avuta in vedere pezenta in dieta a vitaminelor B3, B6, C si a magneziului si zincului.

Doza zilnica recomandata de acizi grasi omega-3 variaza in functie de varsta, sex, stare generala de sanatate, insa se incadreaza in intervalul 1,1 - 4 g. Din punct de vedere cantitativ nu s-a stabilit o limita superioara a aportului zilnic de acizi grasi omega-3 furnizat de alimente, peste care acestia sa devina toxici; in acelasi timp, suplimentarea medicamentoasa cu acizi grasi omega-3 trebuie facuta doar la indicatia medicului.

Acizii grasi omega-3, ca orice alta grasime sunt foarte susceptibili prin expunere necontrolata la factorii de mediu externi: lumina, caldura, oxigen, etc, adica rancezesc; si astfel pe langa alterarea gustului si a mirosului alimentelor ce-i contin, scade si valoarea nutritionala a acestora.