De ce e bine să te ţii de alergare: Beneficiile acestui sport
Tot mai multe cercetări confirmă efectul pozitiv pe care alergarea îl are asupra sănătăţii.
O cercetare realizată recent în SUA, bazată pe examinări prin tehnica imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN), a demonstrat că alergarea poate influenţa structura şi funcţionarea creierului într-un mod similar cu efectul pe care îl are îndeplinirea unor sarcini complexe, precum cântatul la un instrument muzical, relatează Sci-News. O motivaţie în plus pentru cei care au inclus acest sport accesibil pe lista cu rezoluţii pentru anul 2018.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Arizona au observat în urma unui studiu că organul gândirii manifestă o mai bună conectivitate funcţională în cazul alergătorilor în comparaţie cu indivizii mai sedentari, care nu obişnuiesc să alerge. Cercetătorii au comparat, timp de un an, imaginile creierelor unor tineri alergători cu cele ale altor persoane de vârste similare care nu făceau exerciţii fizice fizice regulate şi au remarcat o creştere a numărului de conexiuni (sinapse) în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv în cortexul prefrontal, care este important pentru funcţiile cognitive precum alcătuirea planurilor, luarea deciziilor şi abilitatea de a muta rapid atenţia de la o sarcină la alta.
Participanţii la studiu au avut vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, cu un indice corporal asemănător şi aproximativ acelaşi nivel de educaţie.
Deşi este nevoie de cercetări suplimentare pentru a afla modul în care acest număr crescut de conexiuni influenţează funcţiile cognitive, descoperirea, publicată în revista ştiinţifică Frontiers in Human Neuroscience reprezintă o piatră de temelie pentru alte studii care vor încerca să contribuie la o mai bună înţelegere a efectului pe care exerciţiile fizice îl au asupra creierului, în special în cazul tinerilor.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Arizona au observat în urma unui studiu că organul gândirii manifestă o mai bună conectivitate funcţională în cazul alergătorilor în comparaţie cu indivizii mai sedentari, care nu obişnuiesc să alerge. Cercetătorii au comparat, timp de un an, imaginile creierelor unor tineri alergători cu cele ale altor persoane de vârste similare care nu făceau exerciţii fizice fizice regulate şi au remarcat o creştere a numărului de conexiuni (sinapse) în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv în cortexul prefrontal, care este important pentru funcţiile cognitive precum alcătuirea planurilor, luarea deciziilor şi abilitatea de a muta rapid atenţia de la o sarcină la alta.
Participanţii la studiu au avut vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, cu un indice corporal asemănător şi aproximativ acelaşi nivel de educaţie.
Deşi este nevoie de cercetări suplimentare pentru a afla modul în care acest număr crescut de conexiuni influenţează funcţiile cognitive, descoperirea, publicată în revista ştiinţifică Frontiers in Human Neuroscience reprezintă o piatră de temelie pentru alte studii care vor încerca să contribuie la o mai bună înţelegere a efectului pe care exerciţiile fizice îl au asupra creierului, în special în cazul tinerilor.