Când vom înțelege cu toții că banii n-aduc fericirea? 

Am bani, dar n-am fericire. Am femei, dar îmi lipsește jumătatea. Călătoresc, dar nu-mi aduce bucurie. Nu cât mi-aș dori. 
De câte ori nu m-am întrebat dacă femeia stă cu mine pentru mașină sau pentru sufletul meu... De câte ori nu m-am întrebat dacă femeia mă place pentru cadourile pe care i le fac sau pentru cum sunt eu...Și uite așa se trezește Adam că-și lasă gândurile aici.  

Frica asta ne domină

Poate că îți dorești să-i înțelegi pe nefericiții ăștia ca mine, așa că îți spun în felul următor: Ne e frică! Cu toți banii din buzunar, ne e frică. Ne e frică că ne veți părăsi când ne va fi lumea mai dragă.  Nu mai locuiesc în România, deși mă întorc des acasă, însă am învățat un lucru și anume că într-o țară săracă, oamenii fac compromisuri. Și dacă vorbim despre o femeie frumoasă, cu atât mai mult. Nu de puține ori văd cum se lasă cumpărate, amăgite, mințite și totul pentru bani.  Am întâlnit atâtea femei românce ajunse la 30 de ani, dar care n-aveau nimic de povestit. Nu tu job, nu tu business, nu tu casă, nu tu masă. Nimic. Le-am cunoscut și le-am iubit, le-am adorat și le-am judecat, s-au deschis și nu mi-a păsat.  Știam că se va termina într-o zi și așa a și fost.  Poate nu caut unde trebuie, poate nu știu ce să caut sau poate nici n-ar trebui să fac asta. Poate greșesc. Atâtea posibilități! Un lucru este cert: cum sunt eu, mai sunt și alții. Ce simt eu, mai simt și alții. Așa că nu încerca să înțelegi genul ăsta de bărbat. De ce? Pentru că noi, ăștia de spuneți că suntem băieți de bani gata, avem povești în spate. Sunt povești cu frici, povești care nu ne lasă să mai fim noi înșine. Avem nevoie să fim iubiți și acceptați. Pentru ce suntem noi, nu pentru ce avem. Cu drag,Adam