Domnul doctor Laurenţiu Vlădău, medic specialist dermatolog în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie, a adus în discuţie şase dintre cele mai cunoscute astfel de sfaturi şi explică cu argumente medicale dacă sunt mituri sau nu şi care este adevărul din spatele lor.

Deşi poate părea greu de crezut, tenul gras poate să devină şi el deshidratat. Sebumul, sau uleiul caracteristic tenului gras, se varsă la suprafaţa pielii din glandele sebacee aflate profund în piele. El nu oferă, însă, niciun avantaj în ceea ce priveşte hidratarea pielii. Aceasta este menţinută datorită unor lipide produse ca urmare a procesului de reînnoire a epidermului la fiecare 28 de zile, care formează o anvelopă de protecţie împotriva pierderilor de apă şi care au o compoziţie diferită de cea a sebumului. Principala moleculă care are rol în hidratare este acidului hialuronic din stratul mijlociu al pielii care fixează şi menţine apa în derm. 

„Persoanele cu ten gras nu sunt scutite de ritualul de hidratare a tenului, în cazul lor cele mai potrivite fiind cremele şi serurile pe bază de hidroxiacizi care neutralizează sebumul, combinate cu produse care stimulează producţia naturală de acid hialuronic sau intervenţii precum peelingurile chimice hidratante sau injecţiile cu acid hialuronic”, explică domnul doctor Laurenţiu Vlădău.

Tenul gras are şanse mai mari să dezvolte leziuni inflamatorii, care în urma expunerii la soare, duc la apariţia petelor pigmentare. Din acest motiv, este importantă folosirea unei creme cu factor de protecţie, dar şi evitarea produselor de machiaj pe bază de ulei. „Procedurile cosmetice preferate de persoanele cu seboree sunt peelingurile chimice cu acid glicolic, salicilic şi lactic, deoarece acestea duc la o uniformizare a texturii pielii, reducerea cantităţii de ulei şi prevenirea leziunilor acneiforme”, a completat specialistul dermatolog.

Radiaţiile UV ating suprafaţa Pământului chiar şi într-o zi noroasă, astfel că protejarea pielii este necesară în fiecare zi indiferent de anotimp, prin aplicarea unei creme cu indice SPF. 

“De asemenea, doamnele nu ar trebui să cadă pradă ideii că purtarea machiajului cu indice SPF le protejează. Ar fi necesară aplicarea unei cantități de machiaj de 14-15 ori mai mare de fond de ten sau pudră decât de obicei pentru a atinge nivelul de protecţie pe care îl poate oferi un produs realizat special în acest scop”, spune domnul doctor Laurenţiu Vlădău. 

Nu există studii care să indice clar faptul că machiajul poate cauza acnee. Produsele de machiaj sunt realizate tocmai pentru a rămâne pe partea superioară a pielii; ele nu sunt absorbite în pori şi nici nu cauzează probleme, cum ar putea face spre exemplu cremele hidratante grase, emoliente. 

În schimb, acneea poate apărea dacă este sărit seara procesul de demachiere, iar machiajul rămâne pe ten chiar şi pe timp de noapte. 

Dacă tenul nu are o senzaţie de proaspăt şi suplu după spălare, acest lucru înseamnă că a fost folosit un produs care este mult prea dur cu pielea. Produsele prea dure cu tenul privează pielea de uleiuri naturale şi, în consecinţă, pot fi evidenţiate ridurile, iar în unele cazuri se poate declanşa un episod de acnee, deoarece glandele sebacee vor secretă sebum în exces în aceste situaţii.

Aceasta este una dintre cele mai comune mituri cu privire la acnee. „Din păcate, însă, demachierea frecventă, folosind o presiune prea mare, sau supraexfolierea pielii nu vor face decât să agraveze problema. Tenul acneic are nevoie de fapt, de un nivel mic sau mediu de sebum pentru a se proteja. Persoanele care „tratează” pielea grasă cu produse pe bază de alcool adesea observă că în final pielea rămâne deshidratată, iritată, sensibilizată şi chiar mai grasă decât era la început”, explică domnul doctor Laurenţiu Vlădău.

Bacteriile cauzatoare de acnee se află mai adânc în foliculi sub piele, astfel că spălarea tenului la suprafaţă nu va face ca afecţiunea să dispară. Pielea acneică are nevoie de produse care conţin acid salicilic, pentru a curăţa profund şi îndepărta impurităţile de la suprafaţă sau de peroxid de benzoil, care are efect antibacterian.

Porii nu sunt sensibili la temperatură. Apa fierbinte duce la vasodilataţie şi ulterior la edematiere (“umflare”) temporară a pielii. Acest lucru face porii, sau orificiile de deschidere a glandelor sebacee, mai dilataţi şi vizibili. În cazul apei reci, efectul este invers. Aceste procese durează  secunde sau minute şi nu au semnificaţie majoră asupra caracteristicilor pielii.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!