Toate tipurile de stres cresc probabilitatea ca dorind sa te relaxezi sa devii o victima a alcoolului, nicotinei sau a drogurilor. Multe studii demonstreaza ca nu cautarea placerii ii face pe oameni vulnerabili la droguri, ci dorinta de a scapa de problemele vietii.

Organismul dezvolta o reactie cu atat mai puternica la stres, cu cat sentimentul nostru ca avem un control asupra situatiei este mai slab. Numeroase lucrari despre psihologia controlului au permis punerea in evidenta a doua tipuri de tendinte la fiecare dintre noi. Permanent noi atribuim o cauza evenimentelor pe care le intalnim in viata:

•  fie atribuim ceea ce ni se intampla unui fel de destin exterior si in acest caz vom prezenta mai frecvent judecati de genul: "n-am noroc", "nu poti sa fii sigur de nimic", "n-am nici o vina";

•  fie gandim ca ceea ce ni se intampla depinde noi insine, de eforturile, de atitudinile noastre si atunci suntem convinsi ca atat esecurile, cat si succesele noastre sunt consecintele actelor noastre. In aceasta situatie vom face mai curand urmatoarele atribuiri: "cand vrei poti…", "daca as fi facut altfel n-ar fi fost acelasi lucru".

In prima situatie vom deveni mai usor tensionati si vom cauta diferite mijloace pentru a avea sentimentul ca putem controla situatia. Nicotina te ajuta sa suporti plictisul si stresul, te trezeste si te calmeaza in acelasi timp. Pentru ca domina, ne mentine treji si atenti, ne simtim mai bine dupa o tigara si mai productivi decat de obicei, iar dupa un pahar sau doua devenim mai optimisti. Sub influenta alcoolului nivelul de dopamina creste de doua ori, iar in cazul nicotinei chiar de trei ori, dupa cum a constatat toxicologul italian Gaetano Di Chiara (dupa Stefan Klein, "Formula Fericirii", ed. Humanitas).

Riscul este ca in acest fel se deschide calea spre dependenta: creierul se obisnuieste cu drogul, placerea se pierde treptat si cu timpul nu mai este vorba de stari de placere si euforie, ci de pastrarea unei stari cat de cat normale. Cel care vrea sa traiasca noul in mijlocul lucrurilor cunoscute are nevoie de exercitiu. Cei mai multi oameni sunt obisnuiti sa nu perceapa mai mult decat este absolut necesar.

Creierul se protejeaza astfel de stimuli care nu joaca un rol important in supravietuire. In acest proces sunt implicate circuitele neuronale influentate de dopamina. Ele controleaza perceptia oferindu-ne experiente placute doar atunci cand stimulii noi se anunta prielnici pentru organism. Dar aceste limite pot fi depasite. Aversiunea provenita din plictis nu apare decat daca ignoram principiul diversificarii intereselor sau pasiunilor.

Sentimentul de indiferenta poate fi evitat daca modificam putin familiarul (asa se procedeaza in moda) sau daca incepem sa-l studiem mai atent, pentru a-i descoperi noi valente. Atentia noastra ar trebui sa se indrepte nu spre situatiile in care ne aflam, ci spre transformarea noastra.