Şi tu te întrebi adesea dacă vei reuşi să fii precum persoanele pe care le iubeşti şi admiri?

Poate sunt eu norocoasă, dar bunica mea e un munte de energie şi de voie bună. Întreaga ei viaţă a trăit fără să pună la suflet chiar tot şi a ştiut să extragă mai mult momentele frumoase şi părţile bune din orice situaţie. Nu i-a fost uşor nici ei, sunt conştientă de asta, dar mie nu mi-a arătat că suferă în momentele ei dificile, ci m-a învăţat cum să înfrunt greutăţile vieţii!

Stau şi mă gândesc de multe ori, cum în ciuda singurătăţii şi a bătrâneţii mai poate să glumească atât? Ştiţi bunicile acelea care sunt la curent cu tot ce se întâmplă, acelea moderne care nu se ruşinează când aud de sex sau orice alt subiect "tabu"? Acolo se încadrează ea!

O vorbă din popor spune că Dumnezeu nu ne dă mai mult decât putem duce. Dar unii oameni sunt mai puternici şi mai buni decât am crede vreodată. Şi tânjesc şi eu să fiu aşa.

Vezi tu, viaţa e grea şi ne schimbă, însă tu ce fel de om vrei să fii la bărâneţe? Oare asta nu e alegerea ta? Poate că aş putea să o judec, dar eu aleg să îi văd doar părţile bune pentru că mie mi-a oferit doar bine şi m-a făcut să zâmbesc mereu.

Poate că am uitat să vedem frumuseţea din oameni şi să apreciem tot ceea ce ei ne oferă, dar mai e timp! Dacă deschizi larg ochii şi priveşti cu sufletul, în jurul tău sunt o mulţime de oameni care te fac să fii ceea ce eşti tu astăzi, însă doar de tine ţine ce vrei să împrumuţi de la ei.

Eu am învăţat că dacă le privesc bunătatea, nu am cum să fiu un om rău! Tu către ce priveşti?