Cel mai mare studiu de până acum care investighează fundamentele genetice ale inteligenței conține, de fapt, o legătură între purtarea ochelarilor și funcția cognitivă, iar persoanele inteligente au o probabilitate cu 30% mai mare de a purta ochelari.

Studiul, cel mai mare studiu genetic al funcției cognitive, a identificat multe diferențe genetice care contribuie la heritabilitatea abilităților de gândire. Descoperirea efetelor genetice împărtășite asupra rezultatelor sănătății și a structurii creierului oferă o bază pentru explorarea mecanismelor prin care aceste diferențe influențează abilitățile de gândire pe parcursul unei vieți. 

În timp ce stereotipurile vechi despre faptul că persoanele care poartă ochelari sunt mai inteligente erau bazate pe ipoteza neacceptată conform căreia tocilarii au nevoie de asistență optică după ce și-au stricat ochii prin cititul excesiv, noile date sugerează că nu există un caz atât de simplu de cauză-efect.

Echipa de cercetători a combinat informația genetică a peste 300.000 de persoane din bazele de date genomice existente, în care participanții au prezentat mostre pentru analiza ADN, au răspuns la chestionare și au fost supuși unor teste menite să măsoare capacitatea lor cognitivă generală. În momentul în care au analizat datele genetice, cercetătorii au descoperit 148 de regiuni la nivelul genomului asociate cu funcția cognitivă generală, inclusiv 58 de regiuni genomice care nu au fost anterior corelate cu inteligența. În cadrul studiului, participanții au fost toți de origine europeană, cu vârstele cuprinse între 16 și 102 ani. Printre aceștia, cei care dădeau dovadă de o inteligență superioară aveau un risc cu 28% mai mare de a avea nevoie de ochelari sau lentile de contact. 

Un număr de alți factori de sănătate au apărut, de asemenea, în date. În afară de faptul că este mai probabil ca oamenii inteligenți să poarte ochelari, aceștia au fost semnificativ mai puțin susceptibili de a avea hipertensiune arterială, de a face atac de cord, angină pectorală, cancer pulmonar sau osteoartrită. De asemenea, au fost cu 30% mai puțin susceptibili de a suferi de o tulburare depresivă majoră și cu 17% mai multe șanse de a trăi mai mult. 

Una dintre limitările cercetării este că toate datele provin de la persoane cu origini europene, ceea ce înseamnă că nu pot fi extrapolate descoperirile pe oamenii din alte medii genetice. Dar mărimea uimitoare a grupului presupune că există o mulțime de informații pentru oamenii de știință, deoarece aceste analize genomice devin din ce în ce mai extinse, oferindu-ne o șansă mai bună de a înțelege cu adevărat ce are la bază inteligența oamenilor. Cu mai puțin de un deceniu în urmă, oamenii de știință căutau gene corelate cu inteligența la aproximativ 3.000 de participanți și nu a fost descoperit aproape nimic.

În prezent, cu un număr de participanți de 100 de ori mai mare și cu mai mult de 200 de oameni de știință care lucrează împreună, au fost descoperite aproape 150 de regiuni genetice care sunt corelate cu inteligența oamenilor.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!