Însă de ce e atât de greu să înveți o limbă străină la maturitate?

Studiul, publicat în jurnalul Cognition, a descoperit că este aproape imposibil pentru vorbitorii de limbi străine să atingă nivelul fluenței native în momentul în care încep să învețe a doua limbă după vârsta de 10 ani. Însă acest lucru nu pare a fi influențat de faptul că abilitățile lingvistice se deteriorează începând cu această vârstă. Se pare că încă ai abilitatea de a învăța repede, după cum afirmă un profesor de psihologie de la Colegiul Boston. Însă începi să rămâi fără timp, deoarece abilitatea de a învăța începe să scadă undeva în jurul vârstei de 17-18 ani. Cei care încep să învețe o limbă străină la câțiva ani după vârsta de 10 ani încă pot deveni buni, dar nu vor mai atinge niciodată fluența nativilor adevărați.

Motivul pentru care deteriorarea abilității învățării la maturitate nu este foarte clar. Posibilele explicații pot include schimbări la nivelul plasticității creierului, schimbări de viață corelate cu intrarea pe piața muncii, cu mersul la facultate sau cu încăpățânarea de a învăța lucruri noi, care se acumulează odată cu vârsta.

Deși acest lucru poate părea descurajant, vârsta de 10 ani fiind departe de mulți cursanți de limbi străine, este încurajator pentru oamenii de știință să afle că perioada critică pentru învățarea de limbi străine ar putea fi considerabil mai lungă decât se credea anterior. Unii oameni de știință credeau că această fereastră se închide la scurt timp după naștere, în timp ce alții credeau că se extinde doar până la adolescența timpurie. În comparație cu aceste estimări, vârsta de 17-18 ani pentru învățarea unei limbi este mult mai mare.

Studiul a folosit o metodă unică pentru a ajunge la această nouă descoperire. Cercetătorii au creat un test de gramatică, de 10 minute, care i-a făcut pe participanți interesați instant, deoarece le ghicea limba maternă, dialectul și țara de origine, bazându-se pe răspunsurile la întrebările de la test. La sfârșitul testului, oamenii au fost întrebați care este limba maternă, dacă și când i-au învățat pe alții și unde au trăit. Chestionarul a devenit viral, fiind completat de mai mult de 670.000 de oameni, cercetătorilor fiindu-le oferite cantități uriașe de date de la vorbitorii nativi de limbă engleză și non-nativi de toate vârstele, unii dintre aceia vorbind chiar și alte limbi. Analizând răspunsurile și greșelile participanților, cercetătorii au tras concluzii neobișnuit de precise despre învățarea limbilor străine.

Pe lângă informațiile despre perioada critică, rezultatele testului au arătat clar că elevii s-au descurcat mai bine atunci când au învățat o limbă nouă prin imersiune, mai degrabă decât pur și simplu în sala de clasă. Deși este mai ușor de zis decât de făcut, este mai bine să te muți într-o altă țară ca adult și să încerci să înveți o limbă străină decât să o faci doar prin cursurile pe care le găsești disponibile. 

Dacă schimbarea completă a domiciliului nu reprezintă o opțiune viabilă pentru tine, este recomandat să imiți cât mai mult posibil un mediu imersiv, adică să găsești modalități de a purta conversații reale cu vorbitorii nativi, în loc de a încerca să obții abilitățile din cărți. Dacă poți face acest lucru, este perfect posibil să devii expert în conversație, chiar dacă nu complet fluent, chiar și ca adult. Acest lucru ar trebui să fie încurajator pentru cei care nu mai sunt de mult în școala generală. Creierul adulților se descurcă mai bine în procesul învățării decât credeau anterior cercetătorii, chiar dacă este puțin probabil să devii fluent într-o limbă pe care o înveți mai târziu în viață.

Oamenii de știință au constatat că nu începi să vezi lipsa de plasticitate a creierului până în adolescența târzie, maturitatea precoce, mijlocul maturității. 

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!