8 secrete pentru sănătatea inimii tale, direct de la cardiologi
Află ce cred medicii cardiologi despre greutatea ta, consumul de alcool și alte lucruri care au un impact major asupra modului în care funcționează inima ta.
Există lucruri pe care medicii cardiologi nu ți le vor spune întotdeauna, dar care pot afecta modul în care te simți, nivelul de energie, circulația sângelui și riscul de afecțiuni cardiovasculare pe termen lung.
Iată ce secrete îți dezvăluie specialiștii cardiologi pentru a fi mai bine informat înainte de următorul consult:
1. Zahărul este adevărata problemă, nu grăsimile
„Când consumi zahăr rafinat creezi un răspuns negativ la nivelul producției de insulină, care este toxic pentru vasele de sânge. Se pare că atenția este focalizată pe nivelul de colesterol, dar ar fi mai bine să se verifice glicemia pentru că riscul de diabet și cel de boli cardiace se manifestă simultan”
, spune dr. Stephen Sinatra, cardiolog.
2. Dacă ești ușor supraponderal s-ar putea să nu se abordeze subiectul greutății
„În momentul în care ai foarte multe kilograme în plus evident că medicul va discuta acest aspect, dar dacă nu ești prea departe de greutatea normală va fi mai dificil să se atingă acest subiect pentru că în general există un prag de toleranță pentru o ușoară depășire a numărului potrivit de kilograme. Este mai greu să-i spui cuiva că trebuie să slăbească în acest caz”
, spune dr. Stuart Connolly, directorul diviziei de cardiologie de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario.
3. Persoanele slabe nu sunt neapărat scutite de riscuri
„Este bine să fii atent la câte dulciuri mănânci și la nivelul glicemiei chiar dacă nu ești supraponderal. Toleranța redusă la glucoză îți crește riscul de diabet, care la rândul lui te predispune la boli cardiace. Din păcate multe persoane slabe nu sunt atente la acest lucru și riscă să aibă afecțiuni cardiovasculare grave pentru că nu-și controlează alimentația”
, spune dr. Manali Desai, cardiolog și nutriționist.
4. Majoritatea suplimentelor nu ajută deloc inima
„Cel mai adesea medicii care recomandă suplimente pentru inimă de fapt le vând chiar la cabinet. În general este bine să mănânci pește gras de 3-4 ori pe săptămână sau să iei pastile cu ulei de pește. De asemenea, vitamina D este bine să se ia și sub formă de suplimente pentru că aproximativ 80% dintre adulți au un nivel prea redus. Restul suplimentelor nu vor face o diferență semnificativă în ceea ce privește diminuarea riscului de afecțiuni cardiovasculare”
, potrivit dr. Sarah Samaan, cardiolog din Plano, Texas.
5. Contează dacă tu sau partenerul tău nu dormiți bine
Apneea de somn poate cauza accidentele vasculare cerebrale sau atacul de cord. Dacă ești mereu obosit și sforăi este foarte probabil să ai probleme cu apneea. Trebuie neapărat să discuți cu medicul tău.
6. O sarcină problematică schimbă situația
„Preecalmpsia este un factor de risc adesea ignorat când se discută depre bolile cardiace. Este esențial ca pacientele să-i spună cardiologului dacă au avut această problemă pentru că este puțin probabil să le întrebe dacă s-a întâmplat cu peste 20 de ani în urmă. Același considerent se aplică și pentru lupus și artrita reumatoidă, care pot cauza un atac de cord și necesită un tratament special pentru a reduce riscurile”, spune dr. Malissa Wood, cardiolog din Massachusetts.
7. Vinul roșu nu este un remediu miraculos
„Mulți pacienți îmi spun că au început să bea vin roșu, iar eu îi întreb de ce. Sunt convinși că este benefic pentru inimă, dar trebuie băut cu prudență pentru a nu crește riscul pentru alte afecțiuni. Același principiu se aplică și pentru ciocolata neagră. Reduce tensiunea arterială și conține antioxidanți, dar majoritatea persoanelor nu se limitează la o singură pătrățică, neutralizând astfel beneficiul preconizat”, spune dr. Sinatra.
8. Stresul este un factor problematic major
„Stresul poate crește tensiunea arterială și nivelul de colesterol, ceea ce te va predispune la boli cardiace, așa că este foarte important să înveți să gestionezi situațiile dificile. Le recomand pacienților să încerce yoga, plimbările în aer liber, meditația sau excursiile în natură pentru a reduce efectele negative ale stresului”, spune dr. Desai.