Potrivit unui nou studiu, autismul ar putea fi declanșat de alergiile alimentare. Un studiu realizat cu ajutorul a aproximativ 200.000 de copii a constatat că cei aflați în spectrul bolii au fost de două ori mai susceptibili să aibă și o intoleranță alimentară. Descoperirea aceasta vine în completarea unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că un sistem imunitar disfuncțional ridică riscul de apariție a autismului.

Copiii care suferă de autism sunt de două ori mai susceptibil la alergiile alimentare

Studiul realizat de Universitatea din Iowa este unul dintre puținele care a analizat alergiile alimentare, în plus față de reacțiile cutanate și respiratorii, susținând legătura dintre autism și alergii. Alergiile alimentare sunt întâlnite de două ori și jumătate mai des în rândul copiilor care suferă de autism, după cum a constatat noul studiu, sugerând că tulburarea comportamentală poate fi autoimună. Bazându-se pe noile descoperiri, autorul studiului, doctorul Wei Bao, epidemiolog la Universitatea din Iowa, a declarat că este posibil ca perturbările imunologice să poată avea procese care încep devreme în viață, apoi înfluențând dezvoltarea creierului și funcționarea socială, ducând la dezvoltarea autismului.

Studiul a analizat informațiile despre sănătate colectate de National Health Interview Survey, un sondaj anual al gospodăriilor americane, realizat de Centrele pentru Controlul și Prevenirea bolilor. Între 1997 și 2016, cercetătorii au acumulat date despre copiii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. Au descoperit că 11,25% dintre copiii diagnosticați cu autism au o alergie alimentară. Constatarea a fost observațională, fiind bazată exclusiv pe rezultatele sondajului. Echipa de cercetători nu a putut stabili dacă intoleranța alimentară cauzează sau nu autismul. Însă studiile anterioare au sugerat legături posibile, inclusiv modificări ale bacteriilor intestinale, creșterea producției de anticorpi și reacții exagerate ale sistemului imunitar. Acestea pot duce la afectarea funcției creierului și anomalii legate de neurodezvoltare.

Aproximativ unul din 59 de copii se află în spectrul autismului, iar numărul pare să crească în ultimii ani. Dar cauza principală a autismului nu a fost descoperită, în ciuda studiilor recente.

Până în prezent, explicațiile corelează autismul cu un dezechilibru al sistemului imunitar. Răspunsul inflamator al sistemului imunitar la agenții patogeni ar trebui să se calmeze imediat ce sarcina lui este realizată, dar în cazul persoanelor cu autism inflamația pare a fi predominantă. Această descoperire a determinat oamenii de știință să creadă că autismul este o funcție a unui fel de tulburare autoimună.

Și alergiile sunt rezultatul faptului că sistemul imunitar este slăbit, dar știm să le tratăm mai bine. Doctorul Bao, a cărui cercetare este publicată în JAMA Network Open, este de părere că aceste conexiuni justifică o investigație suplimentară. Acesta a spus că nu se știe ce apare în primă instanță - alergia alimentară sau autismul. Pentru a stabili acest lucru, ar fi necesar un studiu suplimentar care să urmărească copiii de la naștere.

Cercetările anterioare privind asocierea stărilor alergice cu autismul s-au concentrat în principal asupra alergiilor respiratorii și ale pielii, precum astmul și eczemele, însă au fost inconsecvente și neconcludente. Cel mai recent studiu a constatat că 18,73% dintre copiii cu autism au alergii respiratorii, față de 12,08% dintre copiii fără autism și alergii respiratorii. 16,81% dintre copiii cu autism au alergii cutanate, cu mult peste cei 9,84% dintre copiii fără autism.

Aceste cifre indică faptul că ar putea exista un mecanism comun pentru diferitele tipuri de condiții alergice și autism. Într-un eșantion reprezentativ de copii din Statele Unite a fost descoperită o asociere semnificativă între alergiile alimentare, alergiile respiratorii, alergiile cutanate și autism. Asocierea aceasta s-a menținut și după ajustarea pentru variabilele demografice, socio-economice și alte tipuri de condiții alergice.

În plus, asocierea dintre alergiile alimentare și autism a fost consistentă și semnificativă în cazul tuturor vârstelor, subgrupurilor rasiale și etnice.

Aproape unul din 13 copii suferă de o alergie alimentară în Statele Unite. La fel ca autismul, intoleranțele devin din ce în ce mai des întâlnite. Autismul a fost suspectat că ar fi corelat cu alergiile de peste 20 de ani, făcându-i pe unii specialiști să creadă că evitarea factorilor iritanți ar putea ameliora și autismul. Un studiu realizat acum două decenii a constatat că o mare parte dintre copiii cu autism, în special cei cu un debut tardiv al bolii, au răspuns pozitiv atunci când au urmat o dietă săracă în grâu, lapte și alte produse corelate cu alergiile. Dar experții spun că dieta este puțin probabil să fie un remediu.