Peste jumătate din pacientele din țara noastră cu cancer la sân (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II). Descoperit în stadiu incipient, cancerul la sân poate fi învins. 

Mai mult, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 și 69 de ani și a patra ca dizabilitate (Globocan, 2018). 

1 octombrie este Ziua Internațională de luptă împotriva cancerului la sân. Eva.ro s-a alăturat luptei și trage un semnal de alarmă cu ocazia acestei zile. În lipsa unui program național pentru depistarea precoce a cancerului la sân, fiecare femeie trebuie să-și ofere singură șansa la viață. Mamografia și ecografia mamară sunt investigațiile care permit depistarea cancerului la sân în stadii incipiente, atunci când este cel mai ușor de tratat. Efectuate cu regularitate, aceste investigații salvează vieți.

Dr. Dragoș Median, medic primar oncologie medicală: În general, cancerele mamare apar în jurul vârstei de 55 de ani; de aceea, majoritatea programelor de screening (depistare precoce) se adresează femeilor cu vârste între 50 și 70 de ani. Mai exact, în mod normal, screeningul începe la 50 de ani și constă în efectuarea unei mamografii anuale sau la doi ani, în funcție de riscul individual. Această investigație este recomandată până la 70 de ani, deoarece intervalul de vârstă menționat este cel în care incidența cancerului mamar este maximă. Nu sunt date privind continuarea screeningului după 70 de ani, dar sunt situații în care acest lucru poate fi recomandat.

O situație aparte o au femeile cu istoric familial de cancer mamar sau care sunt purtătoare ale unei mutații genetice cu risc (de ex. BRCA). Pentru primele se recomandă începerea screeningului mai devreme, la 40-45 de ani, iar pentru cele din a doua categorie cu 10 ani mai devreme decât vârsta cea mai tânără la care a apărut cancerul mamar în familie. În plus, în această situație, deoarece vorbim de femei tinere, IRM (n.r. imagistică prin rezonanță magnetică sau RMN) pare să fie o metodă mai bună de screening decât mamografia.

Pentru screening, mamografia, sau IRM (în cazurile menționate) sunt investigațiile recomandate. Pentru diagnostic, se poate folosi în afară de metodele amintite și ecografia mamară. Aceasta este recomandată pacientelor tinere (înainte de instalarea menopauzei). Pentru pacientele aflate în menopauză, mamografia este preferată. Diferențele țin de utilizarea radiațiilor X sau a ultrasunetelor, de aparatura folosită, dar ceea ce este important este că aceste metode sunt complementare și nu se exclud. Adeseori, pentru stabilirea unui dagnostic este nevoie de utilizarea a două sau chiar trei metode de examinare.

Analizele genetice pot identifica prezența sau nu a unei mutații care se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a unei neoplazii (nu neapărat mamare). Există în momentul de față posibilitatea testării unui număr mare de gene și mutații, dar interpretarea rezultatelor trebuie făcută de un genetician cu experiență clinică. Traducerea unui risc statistic în termeni clinici este dificilă.

Datele sunt controversate. Teoretic, autopalparea dacă este corect și consecvent făcută poate identifica anomalii sau leziuni în stadii incipiente. În realitatea autopalparea necesită o minimă instruire în acest sens, care cel mai adesea lipsește. Până la urmă, este cea mai ieftină cale de a observa dacă ceva este în neregulă.

Femeile cu rude cu cancere mamare tebuie să înceapă screeningul mai devreme, așa cum am menționat.

Poate sună ciudat, dar sexul feminin este principalul factor de risc; această afecțiune este mult mai rară la bărbați (1%); acest risc nu poate fi înlăturat. Istoricul familial pozitiv este un factor de risc, iar prezența mutațiilor genetice crește această posibilitate.

Alți factori de risc țin de expunerea la estrogeni - prima menstruație apărută la o vârstă tânăra sau menopauza târzie, lipsa sarcinilor, fiind citate adesea. Pe cale de consecință, graviditatea, alăptarea (ce duce la oprirea temporară a menstruației) sunt factori de protecție. 

Obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool sunt asociate cu un risc crescut, iar aceștia par a fi puținii factori ce pot fi influențați.

Prevenția cancerului mamar reprezintă încă o provocare. Pentru purtătoarele de mutații genetice, mastectomia bilaterală profilactică poate fi o soluție de prevenție a bolii. La fel, ovarectomia bilaterală pare să contribuie la prevenția atât a cancerelor mamare, cât și a celor ovariene.

Probabil că neglijarea sau ignorarea (de teamă, cel mai adesea) unui posibil cancer mamar este cea mai frecventă greșeală. În absența unui tratament corespunzător, boala va progresa, uneori până în situația când vindecarea nu mai este posibilă.

Poate părea desuet, dar dacă prevenția nu poate fi făcută în această situație, depistarea precoce duce la creșterea șansei de vindecare a acestei boli. Recomandarea este ca (în absența unui program național), fiecare dintre cititoarele dvs să înțeleagă riscurile și să își acorde singură șansa de a avea parte de un screening corect. 

Pe aceeasi tema...

• Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân: simptome și factori de risc

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!