În afara riscului de trichineloză (o boală parazitară), apărută ca urmare a consumului de carne de porc crudă sau insuficient preparată termic, despre care am auzit cu toții, există și o serie de alte riscuri, la fel de mari de a te îmbolnăvi, dacă nu respecți anumite reguli.

Printre alimentele care inspiră un cult, carnea de porc se află în fruntea clasamentului, așa cum demonstrează cei 65% dintre americanii dornici să numească slănina aproape mâncarea națională a țării.

 

Din păcate, această popularitate are un cost. Pe lângă faptul că este cea mai frecvent consumată carne din lume, carnea de porc poate fi și una dintre cele mai periculoase, având unele riscuri importante și mai puțin mediatizate, despre care orice consumator ar trebui să fie conștient.

 

 

Când vine vorba despre carnea de porc, ficatul este o parte foarte apreciată, dar și foarte riscantă.

 

În țările dezvoltate, ficatul de porc este cel mai important transmițător alimentar al hepatitei E, un virus care infectează 20 de milioane de oameni în fiecare an și poate duce la boli acute (febră, oboseală, icter, vărsături, dureri articulare și dureri de stomac), ficatul mărit și, uneori, insuficiență hepatică și moarte.

 

În cazuri rare, infecția cu hepatita E poate duce la miocardită (o boală inflamatorie a inimii), pancreatită acută (inflamația dureroasă a pancreasului), probleme neurologice (inclusiv sindromul Guillain-Barré și amiotrofie nevralgică), tulburări ale sângelui și probleme musculo-scheletice, cum ar fi creatinfosfokinaza, indicând leziuni musculare și durere multi-articulară.

 

Persoanele cu sisteme imunitare compromise, inclusiv cele au făcut transplant de organe și se află sub terapie imunosupresoare și persoanele cu HIV, au risc sporit de a suferi de aceste complicații severe ale hepatitei E.

 

În America, la 10 ficați de porc cumpărați din magazine, aproximativ unul este testat pozitiv pentru hepatita E. În Țările de Jos rata de contaminare este de unul din 15, iar în Cehia de unul din 20, în timp ce în Germania s-a constatat că aproximativ unul din cinci cârnați de porc este contaminat.

 

Mistreții vânați, de asemenea, sunt, frecvent, purtători de hepatită E și pot transmite virusul oamenilor care mănâncă din carnea lor.

 

Vestea bună este că, în cazul cărnii care este bine preparată termic, acest virus este distrus.

 

 

 

Unul dintre cele mai surprinzătoare riscuri asociate cu carnea de porc este cel de scleroză multiplă (SM), o afecțiune autoimună devastatoare care implică sistemul nervos central.

 

Legătura puternică dintre carnea de porc și SM este cunoscută cel puțin din anii 1980, când cercetătorii au analizat, în câteva zeci de țări, relația dintre consumul de carne de porc pe cap de locuitor și SM.

 

Un studiu asupra locuitorilor din Insulele Orkney și Shetland, din Scoția, o regiune plină de delicatese neobișnuite, inclusiv ouă de păsări de mare, lapte crud și carne insuficient gătită, a găsit o singură asociere alimentară cu SM - consumul unui fel de mâncare preparat din creierul de porc fiert.

 

Potențialul creierului de porc de a declanșa autoimunitatea legată de nervi nu este doar o bănuială observațională. Între 2007 și 2009, un grup de 24 de lucrători ai unei fabrici, din zonă, de produse din carne de porc s-au îmbolnăvit în mod misterios de neuropatie inflamatorie progresivă, care este caracterizată prin simptome asemănătoare MS, cum ar fi oboseală, amorțeală, furnicături și durere. Atunci s-a dovedit că sursa focarului ar fi fost așa-numita „ceață de creier de porc” – particule minuscule de țesut cerebral aruncate în aer în timpul procesării carcasei.

 

Când lucrătorii au inhalat aceste particule de țesut, sistemele lor imunitare au format anticorpi împotriva antigenilor străini porcini.

 

Dar acei antigeni, întâmplător, au avut o asemănare ciudată cu anumite proteine neuronale la oameni. Iar rezultatul a fost o calamitate biologică: confuz cu cine să lupte, sistemul imunitar al lucrătorilor a lansat un atac fulgerător asupra propriului țesut nervos.

 

 

 

Problemele hepatice tind să urmeze îndeaproape pe urmele unor factori de risc previzibili, și anume infecția cu hepatita B și C, expunerea la aflatoxină (un cancerigen produs de mucegai) și consumul excesiv de alcool.

 

Dar cercetătorii susțin că există și un alt potențial flagel al sănătății ficatului - carnea de porc.

 

De zeci de ani, consumul de carne de porc a reflectat fidel ratele cancerului hepatic și cirozei din întreaga lume. În analizele din mai multe țări, corelația dintre carnea de porc și mortalitatea prin ciroză sa înregistrat la 0,40 din cazuri, folosind date de la mijlocul anilor 1970, 0,68 - folosind datele din 1996 și 0,83 - folosind datele din 2003. 

 

Iar în modelele statistice care încorporează pericolele cunoscute pentru ficat (consumul de alcool, infecția cu hepatita B și infecția cu hepatita C), carnea de porc a rămas asociată independent cu boala hepatică.

 

Una dintre cele mai mari surse alimentare de nitrozamine este carnea de porc procesată, care, pe lângă faptul că este preparată, deseori, prin prăjire, conține de obicei nitriți și nitrați ca agenți de întărire. 

De asemenea, s-au găsit niveluri semnificative de nitrozamine în pateul de ficat de porc, slănină, cârnați, șuncă și alte mezeluri).

 

Prezența grăsimilor poate transforma, de asemenea, vitamina C într-un promotor de nitrozamină în loc de un inhibitor de nitrozamină, astfel încât asocierea cărnii de porc cu legume ar putea să nu confere prea multă protecție.

 

 

 

De ani de zile, motto-ul de precauție al cărnii de porc a fost „bine făcut”, o consecință a temerilor cu privire la trichineloză, un tip de infecție cu viermi rotunzi care a devastat consumatorii de carne de porc în mare parte a secolului al XX-lea.

 

În timp, datorită schimbărilor în practicile de hrănire, igiena fermei și controlul calității, trichineloza transmisă de porc este aproape pe cale de dispariție. Dar prepararea insuficientă a cărnii de porc a deschis ușile pentru un alt tip de infecție - yersinioza, care este cauzată de bacteriile Yersinia. Numai în SUA, Yersinia provoacă 35 de decese și aproape 117.000 de cazuri de intoxicații alimentare în fiecare an. 

 

Simptomele acute ale Yersiniozei sunt destul de dure - febră, durere, diaree sângeroasă - dar consecințele sale pe termen lung sunt alarmante. Victimele intoxicației cu Yersinia se confruntă cu un risc de 47 de ori mai mare de artrită reactivă, un tip de boală inflamatorie a articulațiilor declanșată de infecție.

 

Artrita reactivă se poate dezvolta chiar și atunci când infecția inițială a fost asimptomatică, lăsând unele victime să nu conștientizeze că artrita lor este o consecință a bolilor transmise de alimente.

 

Deși, de obicei, artrita reactivă dispare de la sine în timp, victimele Yersinia rămân la un risc mai mare de probleme cronice articulare, inclusiv spondilită anchilozantă, sacroileită, tenosinovită și artrită reumatoidă, de ani la rând.

 

Unele dovezi sugerează că Yersinia poate duce la complicații neurologice. Persoanele infectate cu supraîncărcare cu fier pot prezenta un risc mai mare de abcese hepatice multiple, care pot duce la deces. Și printre persoanele care sunt sensibile genetic, uveita anterioară, inflamația irisului ochiului este, de asemenea, mai probabilă în urma unei contaminări cu Yersinia.

 

 

Majoritatea produselor din carne de porc (69% din probele testate, conform unei analize Consumer Reports din SUA) sunt contaminate cu bacterii Yersinia, iar singura modalitate de a proteja împotriva infecțiilor este prin gătitul adecvat. 

Pe aceeasi tema...

• Cum să găteşti carnea de porc ca să nu te îmbolnăvească
• 5 motive ca să înlocuieşti carnea de porc cu cea de curcan

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!