La nenumaratele riscuri de imbolnavire pe care le au oamenii care inhaleaza fumul de tigara al fumatorilor se adauga acum steatoza hepatica non-alcoolica, potrivit unui studiu publicat in revista "Journal of Hepatology".

Nu este o noutate faptul ca fumatul face rau: cauzeaza cancer pulmonar, boli cardiovasculare si alte afectiuni. Tutunul afecteaza nu doar sanatatea fumatorilor, ci si a celor care, din nefericire, respira fumul de tigara. Unii specialisti spun ca fumatul pasiv este la fel de periculos ca si fumatul efectiv. Cercetatorii au descoperit ca printre afectiunile pe care le poate provoca acesta se numara si steatoza hepatica non-alcoolica. Boala se caracterizeaza prin acumularea de grasimi in celulele ficatului. In mod normal, grasimea din ficat reprezinta mai putin de 5% din greutatea totala a intregului organ. Cand aceasta cantitate este depasita, se vorbeste despre steatoza.


Studiul si rezultatele sale

Experimentele s-au efectuat pe soareci de laborator. Acestia au fost expusi la fumul de tigara timp de un an. Dupa aceasta perioada a fost observata acumularea de grasimi din ficat. S-a constat ca din cauza fumatului pasiv este posibila aparitia steatozei, urmata de alte complicatii hepatice, de exemplu, ciroza sau insuficienta hepatica.

Cercetatorii si-au concentrat atentia asupra a doi regulatori cheie din grasimea ficatului si care se gasesc si in alte celule umane: SREBP (sterol regulatory element-binding protein) si AMPK (adenosine monophosphate kinase). Acestia stimuleaza sinteza acizilor grasi din ficat. Specialistii au descoperit ca expunerea la fumatul pasiv inhiba activitatea moleculei AMPK, care la randul sau provoaca o crestere a activitatii moleculei SREBP. Cu cat este mai activa aceasta din urma, cu atat grasimile se acumuleaza mai repede, iar rezultatul este steatoza hepatica, consecinta a fumatului pasiv.

"Studiul nostru furnizeaza suficiente date care arata ca expunerea la fumul de tigara are un rol deosebit de important in dezvoltarea steatozei hepatice non-alcoolice", a declarat dr. Manuela Martins-Green, coordonatoarea echipei de cercetatori americani.

Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante, majoritatea toxice, iar 40 dintre ele sunt cancerigene

si sunt inhalate atat de fumator cat si de persoanele din jur. Un nefumator al carui partener de viata fumeaza are cu 25% mai multe sanse de a dezvolta cancer pulmonar. Aceste persoane sunt expuse si altor boli, precum cele cardiovasculare.

Aerisirea camerei in care se fumeaza reduce mirosul de tutun, dar elimina doar partial substantele chimice degajate de fumul de tigara. Aerul dintr-o camera in care a fost un fumator ramane infestat mult timp dupa plecarea acestuia.


Afectiuni provocate de fumatul pasiv

In fiecare an, in Europa, peste 19.000 de nefumatori mor din cauza fumatului pasiv. Chiar daca fumatul este teoretic interzis in majoritatea locurilor publice, este foarte greu pentru nefumatori sa gaseasca un loc in care sa nu fie agresati de fum.

Studiile arata ca expunerea la fum de tigara a adultilor poate fi legata de producerea mai multor afectiuni precum:

• cancerul mamar;
• cresterea riscului de cancer de sinus nazal, la nefumatori;
• cresterea riscului de accident vascular cerebral;
• ateroscleroza;
• susceptibilitatea mai mare de a dezvolta iritatie nazala, pentru persoanele cu alergie nazala sau istoric de boli respiratorii;
• simptome respiratorii acute (tuse, respiratie grea, suierat, "apasare" toracica) la persoanele cu astm;
• simptome respiratorii acute (tuse, respiratie grea, suierat, "apasare" toracica) la persoanele sanatoase;
• simptome respiratorii cronice;
• debutul astmului la adulti;
• agravarea astmului;
• riscul pentru bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC);
• o scadere redusa a functiei respiratorii la populatia generala.

Expunerea la fumul de tigara a copilului, datorata parintilor care fumeaza, produce si:

• boli ale tractului respirator inferior la sugar si copii, riscul fiind mai mare daca mama e fumatoare;
• boli ale urechii medii la copii, inclusiv otite medii acute si recurente si otite medii seroase cronice;
• tuse, expectoratie, wheezing, dispnee la copiii de varsta scolara;
• debutul bolilor cu wheezing ("bronsite astmatiforme") la copiii mici;
• diminuarea parametrilor ventilatori in timpul copilariei (expunerea la fum dupa nastere).

In cazul copiilor mici, expunerea la un mediu in care se fumeaza poate provoca infectii respiratorii, crize de astm sau poate chiar reprezenta un factor in sindromul de moarte subita a sugarului.