Studiul privind calitatea supelor instant face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în cursul lunii august, 32 de produse tip supe instant din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Au fost analizate următoarele branduri cu sortimentele aferente:

Marca Knorr ce aparține grupului Unilever, cu următoarele produse: Supă de pui cu tăiței, Supă de vită cu tăiței, Supă cremă de ciuperci, Supă ABC, Supă de roșii cu paste, Supă cu găluște.

Marca Maggi ce aparține grupului Nestle, cu următoarele produse: Supă de pui cu fidea, Supă de văcuță cu fidea, Supă cremă de legume, Supă cremă de ciuperci, Supă alfabet.

Marca Mammita comercializată sub brandul Kaufland, cu următoarele produse fabricate în Cehia: Supă instant cu gust de pui, Supă instant cu tăiței cu gust de carne de pui, Supă instant cu tăiței cu gust de rață, Supă instant cu gust de carne de vită, Supă instant cu gust de ciuperci, Supă instant cu brocoli, Supă instant de roșii, Supă cu usturoi, Supă instant de gulaș, Supă instant cu tăiței cu legume, Supă instant cu tăiței cu condiment curry, Supă instant cu tăiței cu gust de creveți-picantă, Supă instant cu tăiței cu gust de ciuperci.

Marca Misup ce aparține unui producător din Vietnam, cu următoarele produse: Supă instant cu fidea aromă de pui și Supă instant cu fidea aromă de vită.

Marca Vifon ce aparține unui producător din Vietnam,  cu următoarele produse: Supă instant cu gust de pui, Supă instant cu gust de vită, Supă instant cu gust de rață, Supă instant cu gust de pui curry, Supă instant cu gust de creveți, Supă instant vegetală.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către Conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1.     Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

2.     Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora.

3.     Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

4.     Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului.

1.     Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția supelor instant analizate sunt următoarele: legume deshidratate (cantitatea variază de la 1% la 12%), paste făinoase (cantitatea variază de la 50% la 93%), grăsime de pui (cantitatea variază de la 0,8% la 2%), carne de pui deshidratată (cantitatea variază de la 0,2 % la 0,5 %), carne de vită deshidratată/pudră (cantitatea variază de la 0,4% la 5,1%), grăsime de vită, grăsime de porc, arome artificiale de pui, rață și vită, praf de zer, sare iodată, amidon din cartofi, amidon din porumb, amidon de cassava, grăsime vegetală (fără a se menționa tipul), făină de grâu, pesmet, albuș de ou deshidratat, suc de lămâie deshidratat, sos de soia, extract de drojdie, zahăr, maltodextrină, lactoză, proteine din lapte, proteine din grâu hidrolizate, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de palmier, zahar caramel, sirop de glucoză, clorură de potasiu, sirop de caramel, gălbenuș de ou, tapioca, potențiatori de gust și aromă (monoglutamat de sodiu, guanilat de sodiu, inozinat de sodiu și 5 ribonucleotide disodice), coloranți (caramel sulfit de amoniu, caramel simplu) acidifianți (acid citric, carbonat de sodiu, carbonat de potasiu), agenți de afânare, antioxidanți, agenți de îngroșare (gumă xantan și gumă guar), stabilizatori (trifosfat pentasodic, difosfați, trifosfați și polifosfați).

Dintre ingredientele menționate mai sus, cele mai utilizate sunt:

·        la 91% dintre produsele analizate s-a folosit monoglutamatul de sodiu. E621 – Monoglutamat de sodiu – produce dureri de cap, slăbiciune și este subiectul mai multor studii din cauza unor suspiciuni asupra efectelor nocive pe care le are asupra sănătății;

·        la 78% dintre produsele analizate s-a regăsit grăsime vegetală de palmier parțial hidrogenată. Uleiul de palmier parțial hidrogenat conține acizi grași de tip trans, aceștia pot crește nivelul colesterolului nociv (LDL), fapt ce poate duce la apariția afecțiunilor cardiace și a cancerului la colon;

·        la 56% dintre produsele analizate s-a regăsit extractul de drojdie. Extractul de drojdie conține acid glutamic sau glutamat de sodiu și se folosește pentru a crea arome sărate sau gust de umami („al cincilea gust”). Extractul de drojdie poate provoca alergii și afecțiuni ale glandelor endocrine;

·        la 50% dintre produsele analizate s-au regăsit aromele (termen generic);

·        la 38% dintre produsele analizate s-a regăsit maltodextrina - complex de carbohidrați extras din amidonul de porumb sau cartofi, care se folosește ca îndulcitor;

·        la 38% dintre produsele analizate s-au folosit agenți de îngroșare (guma de guar și guma xantan). Guma de guar este un aditiv foarte des folosit în produsele alimentare din România. E412 este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris, apoi precipitată cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscată şi mărunţită până ajunge să fie o pudră foarte fină. E415 este folosit în industria alimentară ca stabilizator şi agent de îngroşare;

·        la 34% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de potențiatori de aromă: monoglutamatul de sodiu și 5 ribonucleotide disodice;

·        la 34% dintre produsele analizate s-au folosit trei tipuri de potențiatori de aromă: monoglutamatul de sodiu, guanilat de sodiu și inozinat de sodiu;

·        la 31% dintre produsele analizate s-au regăsit făina de grâu și amidonul din cartofi;

·        la 28% dintre produsele analizate s-au folosit stabilizatori (difosfați, trifosfați și polifosfați);

·        la 19% dintre produsele analizate nu se precizează tipul de grăsime vegetală folosită;

·        la 19% dintre produsele analizate s-au folosit coloranți (caramel simplu și caramel cu sulfit de amoniu);

·        la 19% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric;

·        la 16% dintre produsele analizate s-a regăsit lactoza;

 

La unele produse nu se declară proveniența uleiului vegetal – palmier, floarea soarelui etc.

La unele produse, condimentele sunt înscrise în mod generic și nu este menționat tipul condimentului. Având în vedere că unele dintre ele sunt incluse în lista substanțelor alergene, este important să fie cunoscută denumirea respectivului condiment.

Nu se menționează dacă aromele sunt naturale sau artificiale.

Analiza ingredientelor folosite la realizarea acestui tip de produs, coroborată cu alte informații oferite de producător, a scos în evidență faptul că există două categorii de supe instant. Din prima categorie fac parte supele instant cu un conținut insignificant de carne și legume, iar din cea de-a doua categorie fac parte supele instant care nu conțin carne, ci doar arome artificiale (aromă de vită, de pui, de rață). De exemplu:

1.     O porție de 250 ml de supă de pui cu fidea, marca Maggi, conține:

·        0,25 grame grăsime de pui;

·        0,025 grame carne de pui;

·        0,825 grame legume;

·        2 grame de sare;

·        două tipuri de potențiatori de aromă și acid citric.

2.     O porție de 250 ml de supă de pui cu tăiței, marca Knorr, conține numai:

·        0,1 grame grăsime de pui;

·        0,059 grame carne de pui;

·        2 grame de legume;

·        2,3 grame de sare;

·        trei tipuri de potențiatori de aromă și acid citric.

3.     O porție de 250 ml de supă de vită cu tăiței, marca Knorr, conține:

·        0,059 grame carne de vită;

·        0,442 grame legume;

·        2,3 grame de sare;

·        trei tipuri de potențiatori de aromă și acid citric.

 

2.     Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora.

Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:

·         La 59% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de pastele făinoase, iar la 41% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către amidon din cartofi, piure de cartofi, făină de grâu, lactoză, zahăr și grăsime vegetală de palmier.

·         La 38% dintre produsele analizate, făina de grâu este cel de-al doilea ingredient. La 13% dintre produsele analizate, sarea iodată este cel de-al doilea ingredient. La 49% dintre produsele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de către zahăr, maltodextrină, albuș de ou, amidon din cartofi, piure de cartofi, legume deshidratate și ulei vegetal de palmier.

·         La 34% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către grăsime vegetală. La 66% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către lactoză, potențiatori de aromă, sare, amidon, praf de zer, făină de grâu, maltodextrină și legume deshidratate.

3.     Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 32 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari, după cum urmează:

·         E100 – Curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

·         E101 – Rivoflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.

·         E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

·         E150d – Caramel cu sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

·         E150c - Caramel amoniacal este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism.

·         E160c – Capsantina – colorant cu nuanțe de roșu sau portocaliu care a fost interzis în Australia.

·         E306 – Tocoferol – antioxidant, considerat inofensiv.

·         E320 – Butilhidroxianisol – antioxidant, derivat din petrol, care poate provoca reacții alergice, hiperactivitate, creșterea colesterolului și are efect estrogenic. A fost interzis în Japonia.

·         E321 – Butilhidroxitoluen – antioxidant, derivat din petrol, care poate provoca reacții alergice, hiperactivitate, creșterea colesterolului și are efect estrogenic. A fost interzis în Japonia.

·         E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

·         E412 – Guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.

·         E415 – Guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

·         E450 – Difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.

·         E452 – Polifosfați pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale și creșterea valorii colesterolului.

·         E466 – Carboximetilceluloza de sodiu poate produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici intestinali).

·         E500 – Carbonat de sodiu este sare minerală cu rol de acid reglator.

·         E501 – Carbonat de potasiu este sare minerală cu rol de acid reglator.

·         E541 – Trifosfat pentasodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice. Nu este autorizat în Australia.

·         E551 – Dioxid de siliciu este un emulgator care poate provoca reacții alergice.

·         E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.

·         E627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii; trebuie evitat de către persoanele cu astm și gută.

·         E631 – Inozinat disodic este un corector de gust obținut din carne sau pește, poate declanșa reacții alergice.

·         E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.

·         Aromă de fum – produs obținut prin fracționarea și purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracții primare de gudron și/sau arome de fum derivate.

·         Arome - termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

4.     Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului.

Denumirile supelor instant vietnameze, marca Vifon, induc în eroare consumatorii prin faptul că sintagmele „cu gust de pui”, „ cu gust de vită”, „cu gust de rață”, care apar în denumirea produselor, creează consumatorului impresia că acele produse au în compoziție acel tip de carne, lucru neadevărat, deoarece în compoziția acestor supe nu s-a identificat tipul de carne care apare în denumire, ci numai arome artificiale ale acelui tip de carne. Astfel de produse, care creează confuzii în rândul consumatorilor, trebuie retrase de pe piață în vederea reetichetării. Totodată, le facem cunoscut consumatorilor faptul că alte sortimente de supe instant marca Misup, care au în denumirea acestora sintagma „aromă de pui”, respectiv „aromă de vită” nu trebuie considerate ca fiind cu carne de pui, respectiv carne de vită, deoarece în compoziția acestora s-au identificat arome artificiale de pui, respectiv de vită.

Mențiunea „fără conservanți, fără coloranți” de pe fața vizibilă a ambalajului de la Supa de pui cu tăiței Knorr induce în eroare consumatorii prin faptul că se creează impresia că acest tip de supă nu ar conține aditivi alimentari. În realitate, în acest produs există trei tipuri de potențiatori de aromă (monoglutamatul de sodiu, guanilat de sodiu și inozinat de sodiu), acid citric și arome.

 “Supele instant sunt semipreparate cu o valoare nutritivă foarte scăzută, cu un conținut ridicat de sare, care au cantități insignifiante de legume și anumite tipuri de carne și cu aditivi alimentari din belșug. Supele Maggi conțin de 80 de ori mai multă sare decât carne, supele Knorr conțin de 5 ori mai multă sare decât legume, iar supele fabricate în Vietnam conțin între 8 și 12 aditivi alimentari. Aceste produse nu trebuie consumate de către copii, femei însărcinate, femei care alăptează, hipertensivi, diabetici, de cei cu afecțiuni cardiovasculare și sindrom metabolic și cei predispuși la osteoporoză.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor - BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.

25 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.

25 de ani în care APC România a contribuit la consolidarea mișcării consumatoriste din România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor,  prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.

25 de ani în care APC România s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale,  o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică.

25 de ani în care APC România – www.apc-romania.ro a derulat o serie de proiecte de impact în domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei” – www.bugetulfamiliei.ro, “ Fii un pacient Activ” – www.pacientactiv.ro, ”Alege!Estedreptul tău”, ”Vreau pâine curată”, ”Internet sigur”, „Centrul European al Consumatorilor din România” – www.eccromania.ro, „Consumator European”.