Bayer România, prin intermediul diviziilor Pharmaceuticals şi Consumer Health, a găzduit primele două conferinţe dintr-o serie menită să abordeze cele mai recente teme din domeniul ginecologiei şi să prezinte informaţii de ultimă oră profesioniştilor din domeniul obstetricii şi ginecologiei.

Conferinţa «Femeia modernă, între concepţie şi contracepţie» s-a desfăşurat pe 24 martie în Bucureşti şi pe 24 şi 25 martie în Cluj, reuşind să reunească peste 200 de specialişti. Această iniţiativă transpune viziunea Bayer de a crea o viaţă mai bună prin ştiinţă şi informaţii ştiinţifice de primă-mână, cu scopul de a oferi pacienţilor un acces cât mai bine documentat la tratament.

Personalităţi din domeniul ginecologiei precum Prof. Dr. Radu Vlădăreanu de la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias; Prof. Dr. Nicolae Suciu de la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Polizu“; Prof. Dr. Dimitrie Pelinescu-Onciul, Live Memorial Hospital; Prof. Dr. Dan Mihu, şeful Clinicii Obstetrică-Ginecologie „Dominic Stanca” din Cluj-Napoca şi Conf. Dr. Ona Dan de la Clinica Ginecologie 1 din Cluj Napoca au susţinut prezentări pe subiecte de interes, structurate pe două direcţii – concepţie şi contracepţie, celor peste 200 de medici care au luat parte la evenimente. Expunerile au oferit, totodată, informaţii valoroase privind riscurile şi beneficiile aduse de utilizarea contraceptivelor orale combinate şi despre alte opţiuni de tratament inovatoare pentru afecţiuni medicale şi profilaxia patologiei de sarcina.

Evenimentul organizat de Bayer a fost apreciat ca fiind o “ofertă foarte bună pentru comunitatea profesioniştilor, ca dovadă sala plină, lucru ce denotă interesul acestora de a oferi pacientelor ultimele noutăţi din domeniu”, dupa cum ne-a declarat dl. Prof. Dr. Suciu.

Aşa cum a declarat dl. Prof. Vlădăreanu, „femeile din România îşi monitorizează sarcina mai mult şi mai corect decât in urmă cu acum mulţi ani. Totul depinde de nivelul educaţional şi posibilităţile financiare deoarece, din păcate, în România, o monitorizare corectă a sarcinii implică şi costuri neasigurate în totalitate de sistemul de sănătate public. Sunt situaţii din zonele defavorizate unde femeile nu îşi monitorizează sarcina şi, din păcate, au şi cea mai proastă evoluţie a acesteia. De fapt, putem spune că este o relaţie directă de dependenţă între urmărirea corectă a sarcinii şi evoluţia favorabilă a acesteia

”.

Prof. Dr. Pelinescu-Onciul a completat spunând că „lipsa monitorizării corecte a sarcinii duce la patologie severă de sarcină (până la decesul matern şi/sau fetal): naşterea prematură cu o serie întreagă de consecinţe imediate (mortalitate şi morbiditate perinatală sau pe termen lung), cu costuri enorme ale asistenţei medicale (mult mai mari decât ale monitorizării), apariţia unor anomalii genetice nedepistate precum şi apariţia malformaţiilor (care se pot depista în cadrul unei urmăriri corecte a sarcinii), unele din ele incompatibile cu viaţa, altele compatibile cu viaţa şi corectabile intrauterin sau imediat după naştere. De aceea, este necesară urmărirea cât mai precoce a sarcinii, de la primele semne, din primele săptămâni, cu ajutorul personalului calificat, a resurselor materiale uneori importante şi prin educaţia femeii în acest sens

”.

Conferinţa a adus veşti bune în legătură cu sarcinile femeilor din România: „2/3 dintre femeile gravide sunt luate în evidenţă în România pe perioada sarcinii, iar ½ încă din primul trimestru de sarcină. „Noi ne dorim să creştem luarea în evidenţă în primul trimestru, pentru a monitoriza şi a face o profilaxie corectă, o predicţie a problemelor care pot afecta calitatea produsului de concepţie“, a mărturisit dl. Prof. Suciu. Un lucru important menţionat de către dânsul a fost acela că “sarcina trebuie privită ca o stare normală, nepatologică, care vine pe un organism sănătos

”.

În Cluj-Napoca, în cadrul celor doua conferinţe din 24 şi 25 martie, tematica abordată a fost similară cu cea din Bucureşti. Dl. Prof. Dan Mihu a vorbit despre tendinţele în contracepţie în România: „profilul pacientei nu mai este cel de casnică, profilul femeii din anii '70, profilul femeii din societatea românească se schimbă, sunt femei foarte bine ancorate în societate, în activitate, în viaţa socială, viaţa profesională şi cea de familie şi sunt femei foarte practice. Schimbarea acestui profil face ca pacienta să-şi dorească independenţa, libertatea vieţii ei, în general vis-à-vis de sarcină. Ea vrea să reuşească să aibă o contracepţie care să-i ofere libertate din punct de vedere al alegerii momentului conceperii şi obţinerii unei sarcini, iar pe de altă parte, fiecare pacientă preferă o metoda de contracepţie care să îi fie cât mai comodă, cât mai uşor de administrat şi să fie reversibilă privind fertilitatea. Metodele moderne de contracepţie sunt cele mai agreate de către paciente, comparativ cu altele. Exista însă un segment care încă preferă metodele tradiţionale şi care folosesc aceste metode cu succes, însă eu cred că libertatea lor şi degrevarea lor de această preocupare este mult mai favorabilă dacă utilizează o metodă modernă, consacrată”. El a adaugat şi faptul că “contracepţie nu înseamnă planificare familială; contracepţia este prevenţia unei sarcini, planificarea familială este spaţierea şi obţinerea unei sarcini atunci când ea este într-adevăr dorită de femeie, din punct de vedere social, familial şi de multe ori şi din punct de vedere medical (există paciente cu anumite afecţiuni care nu permit o sarcină într-un anumit moment, în care afecţiunea are evoluţie nefavorabilă), astfel încât riscurile legate de prezenţa sarcinii să fie reduse la maxim”.

Dl. Conf. Ona Dan a adăugat faptul că „în prezent asistăm la o creştere permanentă a implicării femeii în procesul de planificare familială, dar parcă insuficient pentru cei 26 de ani de când s-a introdus acest concept la noi în ţară. Metoda cea mai aleasă de cupluri este contracepţia preventivă, iar cele mai folosite metode sunt contacepţia orală şi dispozitivele intrauterine. Aceste metode de contracepţie ar trebui abordate selectiv, în funcţie de mai multe criterii, cele mai importante fiind: starea de sănătate a pacientei, statusul marital, cultura medicală şi statusul financiar”.

Atât la nivel local, cât şi la nivel global, Bayer derulează o serie de proiecte ce încurajează cooperarea şi difuzarea inovaţiei, de la manifestări ştiinţifice şi până la granturi dedicate, precum programele Grants4Apps, Grants4Targets, Grants4Indications sau Grants4Leads.