Deteriorarea funcțiilor cognitive este din ce în ce mai des întâlnită, una din 3 persoane de vârsta a treia decedând din cauza bolii Alzheimer sau a altei forme de demență. Și boala Parkinson apare tot mai frecvent în cadrul acestei categorii de vârstă, cu aproximativ 60.000 de cazuri noi în fiecare an.

Afecțiunile desemnate de termenul general de demență se manifestă în momentul în care neuronii nu își îndeplinesc funcțiile în mod normal sau celulele creierului încep să moară, consecințele fiind pierderile de memorie și o diminuare a capacității de creare a raționamentelor logice. Diagnosticul de demență se pune în momentul în care declinul funcțiilor cognitive ajunge să afecteze ritmul activității zilnice. Potrivit unui nou studiu este posibil să se identifice semnele demenței mai rapid.

Cercetarea a fost realizată de dr. Alex Forsythe, psiholog de la Universitatea din Liverpool. În cadrul studiului au fost examinate 2.092 de picturi realizate de 7 artiști cunoscuți. Echipa de cercetători a colaborat cu dr. Tamsin Williams și dr. Ronan G. Reilly, de la Universitatea Maynooth, din Irlanda.

Dintre cei șapte pictori analizați doi (Salvador Dali și Norval Morrisseau) au avut boala Parkinson, iar alți doi (James Brooks și Willlem De Kooning) au avut maladia Alzheimer. Trei dintre artiști (Marc Chagall, Pablo Picasso și Claude Monet) au trecut printr-un proces normal de îmbătrânire, fără boli care să le afecteze capacitățile cognitive.

Au fost analizate mișcările cu pensula executate de fiecare artist folosind conceptul matematic de fractali, care reprezintă modele complexe care se repetă cu precizie la scale diferite. Fractalii pot fi naturali sau creați. Cei naturali cuprind ramurile copacilor, cotiturile râurilor, vasele de sânge, fulgerele din timpul furtunilor sau munții. Pot reprezenta și modele de tip spirală cum sunt scoicile, galaxiile sau toate tipurile de conopidă.

În trecut analiza pe bază de fractali era utilizată pentru a stabili autenticitatea operelor de artă. Astfel, o analiză anterioară a 23 de tablouri realizate de James Pollock a avut o rată de succes de 100% din punct de vedere al conținutului de fractali, comparativ cu alte opere realizate de pictori diferiți. Acest lucru arată că artiștii urmează un model unic de fractali când pictează, iar computerele pot detecta amprenta caracteristică a fiecărui pictor.

În cadrul studiului realizat de dr. Forsythe, deși s-au examinat diferite genuri artistice abordate de fiecare pictor, modelul specific de fractali pentru fiecare dintre ei a rămas neschimbat. În continuare s-a analizat felul în care au evoluat fractalii unici de-a lungul timpului pentru a putea determina dacă modificările erau datorate procesului normal de îmbătrânire sau deteriorării cognitive generate de demență.

„Arta a fost mereu utilizată de psihologi pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate de declinul funcțiilor cognitive. Noi am dus această tradiție mai departe și am încercat să distingem în amprenta specifică fiecărui artist conexiunea dintre minte, pensulă și culori”

, a spus dr. Forsythe.

Analiza efectuată a evidențiat ritmul de modificare a dimensiunii fractalilor în cazul fiecărui pictor. Schimbările survenite au arătat o diferență clară între artiștii afectați de demență și cei care au îmbătrânit în mod normal.

Dr. Forsythe și echipa sa consideră că rezultatele obținute deschid calea spre o cercetare mai amplă a afecțiunilor neurodegenerative. „Această procedură ne oferă șansa de a detecta cazurile de demență înainte ca simptomele să devină foarte grave. Diagnosticarea timpurie a demenței va favoriza tratarea sau prevenirea acestei afecțiuni”, a continuat acesta.

Pe aceeasi tema...

• Botoxul cauzează modificări la nivelul creierului?

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!