Un implant dentar înlocuieşte partea rădăcinii dintelui natural

Realizat din titan, acesta este inserat în osul alveolar în timpul unei proceduri chirugicale. Noua “rădăcina” se va integra apoi în osul înconjurător şi va oferi suport pentru o nouă coroană (care înlocuieşte dintele lipsă) sau pentru o proteză dentară. Succesul implanturilor dentare ţine, în primul rând, de caracteristicile de suprafaţă, speciale, ale titanului, care îi permit acestuia să se integreze în os, precum şi de îmbunătăţirile tehnologiei din ultimii ani, care au redus timpul de vindecare.

În unele cazuri, motivul pentru care am înlocui un dinte cu un implant poate fi evident, în felul acesta pacientul fiind scutit de procedurile de tratament de canal sau de terapia parodontală. De exemplu, o serie de tratamente nereuşite în antecedente, o prognoza rezervată sau necesitatea unui număr mare de proceduri pentru a salva un dinte va înclina balanţa în favoarea implantului dentar. Dacă acesta nu este un factor decisiv, atunci întreagă problemă ar putea fi redusă la cât de important este pentru pacient să îşi păstreze dintele natural. Dacă nici asta nu este extrem de important, atunci totul se reduce la calitatea şi valoarea vieţii.  

Este adevărat că implanturile dentare pot arată (şi funcţiona) cel mai asemănător cu un dinte natural dintre toate sistemele de înlocuire a dinţilor. Dar valoarea pe care fiecare om o da păstrării propriilor dinţi este ceva ce nu poate fi măsurat cu niciun instrument.