O bună parte dintre cunoscuții mei visează la viața la țară. ”O căsuță mică, undeva, la curte” pare noul american dream al orășenilor.  

 

 

Tot aud oameni care s-au săturat de produsele din comerț, carnea cu antibiotic, roșiile tratate cu ceșcuța și alte artificii pe care viața modernă le-a adus agriculturii pentru a o face rentabilă. Toți caută să mănânce cât mai sănătos, natural, bio, eco și mai știu eu în ce fel și, ce e și mai periculos, pare că toți se pricep la asta.

 

Am ascultat teorii despre legumicultură de la oameni care nu făceau diferența dintre leuștean și pătrunjel, la fel cum am ascultat și planuri de creștere a găinilor de la oamenii care știau despre găini doar că au carne, fac ouă și ”sunt învelite” cu fulgi (pe care i-ar fi folosit pentru perne sau pilote). Nu generalizez, sigur, acestea sunt două dintre exemplele care m-au lăsat cu gura căscată.

 

Am întâlnit și oameni interesați de viața la țară, care chiar se documentau serios pe tema asta. În orice caz, cei care se documentează sunt entuziasmați moderat și privesc cu realism viața la sat, nu prin filtre idilice. Documentați-vă bine înainte, nu vă aruncați așa în visare! La țară, ca să știți, asta s-ar traduce prin ”Nu săriți ca rața la muci!”. Dacă vi se pare dură expresia, să știți că exact așa e și viața la țară!

Tata, Dumnezeu să-l ierte!, avea o vorbă: ”Viața la tară e frumoasă numai aia scrisă de Duiliu Zamfirescu”. Și cred că avea dreptate! Viața la țară, cea la care visează toată lumea care aleargă după bio nu e deloc ușoară. E frumoasă, e adevărat, îți oferă satisfacții, dar aceste satisfacții vin după ce faci bășici la mâini și te cocoșezi de muncă.

  

Statul la cafea, într-o curte cu verdeață, sub umbra deasă unui copac, cu flori frumoase pe lângă tine, într-un scaun confortabil, nu presupune doar să-ți faci cafeaua și să te pui pe scaun. Știți cum se întreține o curte? Aveți idee cum se îngrijesc florile, gazonul, pomii? Știți de câți ani are nevoie un pom pentru a-ți oferi umbră deasă? Plus că țara noastră are anotimpuri. Cafea în curte, așa cum visezi tu, vei bea (cel mult) o treime din an. În rest, poți să dai zăpada la cafea, poți privi ploaia cu picioarele în baltă sau în noroi, poți sparge lemne sau mai știu eu ce.

 

Știți ce complicat e cu păsări și animale în timpul iernii? Știți cum e să plecați cu apa caldă din casă ca să puteți să le dați niște apă care să nu înghețe imediat? Știți cum e să ieșiți să faceți curat la găini sau la porci?

 

Știți cum e să nu poți dormi până târziu pentru că păsările și animalele se trezesc devreme și, chiar dacă nu au nevoie de mâncare (că poate folosiți hrănitoare și adăpătoare), vor face oricum gălăgie și vă vor trezi? Da, vi se pare frumos să vă treziți în sunet de păsărele, dar vă asigur că găinile, rațele, gâștele, câinii și ce mai vreți voi să creșteți pe lângă casă nu se vor auzi în cântec de privighetoare. Și mai e ceva! Viața la tară nu miroase numai a zambile, narcise, bujori și trandafiri! Toate vietățile pe care vi le doriți vin cu mirosuri și deșeuri la pachet. Știți cum miroase friptura de porc până crește să ajungă pe grătar?

Dacă nu mai aveți niciun alt job, aveți o grădină maaaare, munciți full time pentru asta - iar full-time-ul la țară începe la 6 dimineața și se încheie când cade întunericul, atunci da, veți putea trăi din ce produceți. Dacă credeți că asta e o treabă de program 9-17 și vă permite să vă vedeți de tabieturi, să leneviți până târziu în pat, să vă luați când vreți voi zile libere, atunci s-ar putea să trăiți înfometați din ce produceți.

 

Raționamentul corect pentru această idee este, de fapt, ”Mă mut la țară și trăiesc muncind!” pentru că la țară totul începe de la muncă, mai ales dacă vrei să trăiești din ce produci!

 

În fond, ideea principală este aceasta: că viața la țară nu e pentru oricine. Dacă nu ai trăit niciodată la țară, dacă nu ai o ”bază” de cunoștințe despre traiul acesta, dacă nu ai avut parte nici măcar de vacanțe petrecute la țară, la bunici, s-ar putea să descoperi că viața asta nu e pentru tine.

 

Sau dacă crezi ca viața la tară e pentru numărat răsărituri și apusuri, admirat păsărele în zbor, trai în aer curat, fără poluare, și mâncat natural, dar nu ești dispus să muncești serios pentru asta, s-ar putea ca viața asta să nu fie pentru tine oricât de mult ți-ar plăcea ție ideea.

Cine crede că iei două semințe din cotorul de măr, le pui în pâmânt și vei mânca mere de acolo, își poate lua exact acum gândul de la a trăi din ce cultivă. Nu e simplu să cultivi și să ajungi pe rod cu o cultură de orice ar fi ea nici dacă îți iei semințe atent selecționate. Agricultura asta care pare simplă și nesolicitantă este așa până pui mâna pe sapă. Apoi vei vedea că nu e deloc ușor! Bunicul meu, Dumnezeu să-l ierte, care a trăit la țară toată viața lui și chiar a trăit din ce a produs el, avea o vorbă pentru cei care îl întrebau mereu cum are el grijă de vie de reușește să aibă un vin așa bun: ”Vinul nu se face așa... Pune viță și bea, Niță!”. Asta se aplică în tot: nu pui roșii și mănânci roșii, nu pui ceapă și mănânci ceapă. Între aceste două momente stau niște luni de muncă intensă.

Cam asta e, pe scurt, treaba cu mutatul la țară și traiul sănătos. Va trebui să munciți sănătos pentru asta!

Pe aceeasi tema...

• Virusul ăsta ne-a obligat să facem lucrurile pentru noi
• Cei mai viteji și mai drepți dintre traci în fața coronavirusului
• Am să vă spun adevărul despre lucratul de acasă: ce e cu adevărat greu

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!