În afară de faptul că ți se face sete, iar rinichii pot fi afectați negativ de lipsa lichidelor suficiente, se pare că deshidratarea are un impact inclusiv asupra creierului. Imagistica de rezonanță magnetică funcţională (fMRI) arată că deshidratarea poate modifica temporar forma creierului. Astfel, în momentele în care apare deshidratarea semnalele cerebrale se pot intensifica, iar sarcinile repetitive pot deveni mult mai dificil de efectuat. 

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Georgia au realizat un studiu asupra persoanelor care transpiră mult și nu beau lichide pentru a se hidrata. Studiul a avut drept obiectiv măsurarea receptivității și a capacității de concentrare a acestora, în condițiile în care activitatea era compusă exclusiv din sarcini de tip repetitiv. Pierderea lichidului prin intermediul transpirației i-a făcut pe voluntari să comită mai multe erori în timpul desfășurării activității de rutină, iar anumite părți ale creierului și-au modificat forma.

În plus, cercetătorii au constatat că, inclusiv în absența deshidratării, căldura și oboseala afectează dramatic performanța voluntarilor, dublând riscul de a face o greșeală. „Am vrut să delimităm deshidratarea de ceilalți factori. Astfel, am constatat că stresul provocat de activitatea intensă susținută, combinat cu disconfortul resimțit din cauza căldurii afectează funcțiile cognitive. Deshidratarea exacerbează aceste efecte negative, existând un declin în 2 etape”

, explică dr. Mindy Millard, profesor la Institutul Tehnologic din Georgia.

Cercetătorii consideră că rezultatele obținute arată că greșelile comise într-un mediu de lucru cu o temperatură mult prea ridicată, în condițiile unui consum insuficient de lichide, pot pune personalul în pericol, dacă operează diferite utilaje sau pot cauza greșeli repetate, dacă este vorbe despre o activitate de birou.

„Obiectivul nostru este să contribuim la prevenirea accidentelor. Echipamentul de protecție are un rol esențial, dar contează și temperatura din jur și hidratarea optimă”

, potrivit dr. Matt Wittbrodt.

În cadrul studiului, atunci când voluntarii au depus efort intens, au transpirat și au băut apă, spațiile care conțin lichid de la nivelul creierului, numite ventriculi, s-au contractat. În cazul în care voluntarii au depus același efort, dar nu au mai băut deloc lichide, ventriculii s-au expandat.

Scanarea fMRI a demonstrat clar diferențele. În mod surprinzător, se pare că greșelile comise de persoanele care se aflau sub efectul deshidratării nu erau legate de modificările din sistemul ventricular al creierului.

„Modificările structurale au fost uniforme pentru toate persoanele testate, însă diferențele de performanță nu pot fi explicate prin expandarea ventriculilor”, potrivit  dr. Millard. Modul de iluminare a creierului s-a schimbat, de asemenea.

„Zonele creierului implicate în desfășurarea activităților au fost mai intens activate decât înainte și, în plus, scanările au relevat iluminarea unor zone adiacente, probabil din cauza semnalelor trimise de organism, cu privire la starea generală de deshidratare”, a adăugat dr. Wittbrodt.

Activitatea subiecților a fost una de rutină, de tip repetititv. Timp de 20 de minute, era necesar să apese pe un buton de fiecare dată când vedeau un pătrat galben pe un monitor. Uneori pătratul apărea la intervale regulate, alteori revenea pe neașteptate. 

„O astfel de activitate repetitivă, care nu necesită o gândire profundă, ne-a ajutat să evităm complexitatea asociată cu tipul de operațiuni realizate de creier pentru a putea observa mai clar efectele temperaturii și ale deshidratării asupra participanților”, spune dr. Wittbrodt.

Imagistica de tip fMRI a relevat efectele factorilor perturbatori, evidențiind dificultățile de concentrare cauzate de căldură și greșelile sau accidentele care ar putea rezulta în special în lipsa unei cantități optime de lichide.

Subiecții au realizat cele 20 de minute de activitate repetitivă în 3 situații diferite. Prima, după ce se relaxaseră și consumaseră suficientă apă. A doua oară, după ce deja petrecuseră ceva timp la căldură și transpirau, dar puteau consuma lichide, iar a treia oară în condiții de căldură, transpirație și deshidratare. Chiar și în prima situație au apărut greșeli deoarece activitatea repetitivă a afectat puterea de concentrare. În cel de-al doilea caz au apărut mai multe greșeli, iar în a treia situație performanțele au scăzut dramatic, ca urmare a cumulării factorilor nefavorabili.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!