Combinația de mai sus a dat și dă în continuare bătăi de cap multor viitori părinți, iubitori de animale sau părinți responsabili. Este adunarea al cărei rezultat nu poate și nici nu are cum să fie unanim acceptat.

A crește un copil și, mai ales, a aduce un bebeluș de la maternitate, într-o casă în care trăiește un animal de companie este,  pentru unii, un lucru inacceptabil. Pentru alții, în schimb, este ceva absolut normal, animalul fiind un membru al familiei cu drepturi depline. În majoritatea cazurilor, cei care nu sunt acord cu ideea  convietuirii copilului cu un patruped, nu sunt posesori de animale de companie.

Va mai curge multă apă pe Dâmbovița și animalele vor mai lăsa mult păr până când dilema ”Copil sau animal de companie?” va fi rezolvată.

Teama părinților atunci când vine vorba despre a crește un animal sub același acoperiș cu un copil vine din faptul că animalele, după cum știm, sunt purtătoare de microbi. Pe de altă parte, un animal bine îngrijit și educat, care trăiește într-o casă curată, unde locurile atinse de animale sunt dezinfectate periodic, este de cele mai multe ori un companion minunat pentru copiii mai măricei sau un membru al familiei deloc dăunător pentru un bebeluș. Totul stă, de fapt, în grija pe care o purtăm atât față de copil, cât și față de prietenul necuvântător. Aceasta grija se traduce si prin curatarea si dezinfectarea in siguranta a locurilor cu care intra in contact atat copilul, cat si animalul. Dezinfectantele fara clor introduse recent pe piata din Romania nu doar curata, ci si elimina bacteriile si virusurile, facand din casa un camin sigur si pentru copii si pentru animale.  

Există studii care au demonstrat faptul că bebelușii care petrec primul an de viață în compania câinilor sau pisicilor suferă mai rar de infecții respiratorii decât cei care nu au animale de companie în casă. Autorii studiului efectuat pe un eșantion de 397 de copii din Finlanda, care au fost observați de la naștere până la împlinirea vârstei de 1 an, sunt de părere că acest lucru se datorează faptului că expunerea frecventă la diverse tipuri de bacterii întărește sistemul imunitar al copilului.

Alte studii au evidențiat faptul că, în general, copiii care cresc alături de animale de companie au parte de o mai bună dezvoltare psihologică, animalele devenind prietenii cărora cei mici le fac confidențe. În plus, interacțiunile repetate cu patrupedele îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile de interacțiune și socializare cu oamenii.
Pe de altă parte, există persoane care invocă diferite  motive pentru care un animal n-ar avea ce să caute într-o casă în care există un bebeluș: ar transmite boli, ar face mizerie, etc. Voi ce credeți? De care parte a baricadei vă aflați?