Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, curaj inseamna "forta morala de a infrunta cu indrazneala primejdiile si neajunsurile de orice fel". Asa dar o persoana curajoasa nu este cea careia nu ii este teama, ci cea care poate sa-si infrunte temerile si sa-si urmeze drumul oricat ar fi de greu de strabatut. Cuvantul "curaj" vine din latinescul "cor" care inseamna "inima" deci a fi curajos inseamna a trai cu inima, nu cu mintea! Adica a trai asa cum simti, nu asa cum trebuie! In fond, daca stam sa analizam orice situatie in care ne este teama, ar trebui sa realizam ca de fapt nu avem de ce sa ne temem: daca cineva pare ca ar fi impotriva noastra, ei bine, acel cineva este atat de preocupat de el insusi incat, cu siguranta daca am realiza asta, nu ar trebui sa ne mai fie teama de nimeni si nimic. Teama vine din noi, nu de la ceilalti!

De cate ori nu ai auzit 'o nenorocire nu vine niciodata singura", "de abia astept sa treaca anul asta, sper ca urmatorul sa fie mai bun" etc? De cate ori nu ai lasat capul in jos infranta de ceea ce ti se intampla? De cate ori ai fi vrut sa spui altceva sau macar ceva sefului tau si nu ai indraznit? De cate ori ai fi vrut sa iti parasesti job-ul si sa incepi altceva, ceva care iti place cu adevarat? De cate ori...

A fi femeie necesita ceva curaj, nu-i asa? Probabil ca nu avem de infruntat mai multe primejdii decat un barbat, dar cu siguranta avem de infruntat mai multe neajunsuri. Unul dintre ele este prejudecata. Iar prejudecati sunt multe: femeile nu sunt la fel de inteligente ca barbatii, femeile sunt mai putin talentate, femeile sunt mai slabe, nu stiu sa conduca, sunt mai plangarete, sunt mai barfitoare, mai prefacute, mai tematoare etc. Probabil ca daca am continua nu am mai sti cand si unde sa ne oprim...

A fi femeie inseamna sa te confrunti zi de zi cu astfel de prejudecati carora trebuie sa le faci fata. Sau nu! Sunt destule femei care cred ca atata merita, sau daca merita mai mult nu le-a venit inca timpul, sunt destule femei care tac, pentru ca "asa trebuie sa faca o femeie", sunt inca destule femei, din pacate, care nu-si sustin punctul de vedere nici macar in fata sotului, darmite in fata sefului sau a colegilor. Sunt destule femei care vad in "conditia de femeie" ca ceva dinainte stabilit, ca un stigmat.

Este adevarat, suntem femei 100% din timp pentru ca asa ne-am nascut, dar asta nu inseamna ca suntem mai prejos sau mai presus de barbati. Suntem oameni in primul rand. Iar aici nu propovaduiesc egalitatea in drepturi, feminismul ieftin ci indemn la a-ti trai viata, personala sau profesionala, exact asa cum simti ca trebuie sa fie viata ta. Dar fara curaj nu-ti vei depasi niciodata starea, vei ajunge un mic robotel uman care merge la serviciu, se intoarce acasa, face conversatie, gospodareste si supravietuieste. Fara curaj nu te poti dezvolta, nu poti pasi catre necunoscut, nu poti iesi din cercul existentei tale zilnice, cel sigur, cunoscut si... care iti ofera siguranta. Dar siguranta aduce plictiseala, iar plictiseala inseamna moarte inainte de vreme.

De ce sunt atatea fete triste pe strada? De ce, daca a venit toamna, nu ne mai putem imbraca in galben? De ce, daca suntem femei, nu prea putem ajunge director general? De ce nu avem curaj sa ne aparam dreptul de a promova atunci cand inaintea noastra este propus altcineva care evident nu merita, de ce nu avem curaj sa spunem exact ceea ce ar trebui spus in sedinte, atunci cand pare ca toata lumea aproba spusele sefului pentru ca "asa da bine" sau "asa face toata lumea", de ce nu avem curaj sa ne infruntam seful atunci cand nu are dreptate, de ce nu avem curaj sa ne parasim job-ul pentru ca nu ne place si nu pentru bani mai multi, de ce nua vem curajul sa ne privim in noi insene si a realiza ca ne dorim altceva decat ceea ce facem acum...

Se spune ca cei curajosi se avanta cu capul inainte. Ei cauta toate situatiile periculoase. Filozofia lor de viata nu are in vedere companiile de asigurari. Filozofia lor de viata este cea a alpinistului, a planoristului, a practicantului de surfing. Si ei practica surfingul nu doar pe marile din afara, ci si pe marile din adancul fiintei lor. Ei nu escaladeaza doar Alpii si Himalaya, ci si piscurile launtrice.

Cand a fost ultima oara cand ai facut ceva curajos? Cand a fost ultima data cand ai luat o decizie mare pentru viata ta? De cate ori ai lasat timpul sa treaca pe langa tine? Sau mai degraba cand te-ai trecut tu, fara sa-ti dai seama? De cate ori ti-ai spus, ca Scarlet O' Hara in "Pe aripile vantului": "si maine e o zi"? Si ai lasat pe maine sau pe mai tarziu... Da, este sanatos sa ai o astfel de gandire, dar numai atunci cand cele mai importante lucruri le-ai rezolvat astazi!

Fa astazi ceva ce trebuia sa faci de mult: ia-ti viata in propriile maini si traieste-o! Ia, incepand de astazi, cate o hotarare majora pentru tine in legatura cu orice latura a vietii tale in fiecare zi timp de doua saptamani si vezi cum te vei simti dupa aceea! Cu siguranta mai curajoasa decat acum!