Cele mai multe persoane, care vad pentru prima data o pisica Mau, sunt fascinate de frumoasa ei blana punctata si de ochii de culoarea smaraldului, dar printre motivele pentru care se bucura de atata apreciere din partea iubitorilor de pisici se numara caracterul si personalitatea ei cu totul exceptionale.
Egiptenele Mau, la fel ca si predecesoarele lor care luau parte la vanatoarea de rate, adora sa captureze "prada" - jucarii, mingiute, lucruri din casa - pentru a o darui apoi stapanilor lor. De fapt, ele nu pierd nici o ocazie pentru a-si manifesta abilitatile de vanatori redutabili, iar daca sunt lasate in afara casei devin foarte active (unii ar spune salbatice), distrugand toti soarecii din gospodarie.

Nu s-ar putea spune totusi ca, din cauza stilului independent de viata, devotamentul lor fata de persoana care le ofera dragoste si protectie ar fi stirbit cu ceva. Crescatorii descriu egiptenele Mau ca fiind pisici mandre, dar, in acelasi timp, loiale, care nu acepta nimic din partea strainilor, cu care nici nu se sinchisesc sa "vorbeasca". Ele aleg, mai degraba, sa fie adoratele familiei decat ale intregii lumi. Speranta lor de viata atinge aproximativ 12 ani. Aceste pisici au nevoie de spatii largi si nu prea le place sa fie tinute in brate. Egiptenele Mau sunt foarte bune atlete - au tendinta de a escalada toate locurile mai inalte din casa si raman adesea blocate acolo, fiind incapabile sa mai coboare. Aceste pisici se pot imperechea de la varsta de 10-12 luni; gestatia dureaza aproximativ 2 luni, iar numarul puilor adusi pe lume este, in medie, de 3-4. Pisoii se dezvolta lent - blana lor nu capata culoarea definitiva decat dupa ce au implinit varsta de 10 luni.

Cu toate ca nu sunt foarte vorbarete, pisicile Mau isi instiinteaza imediat stapanii daca ceva nu este in ordine, in special daca problema este legata de bolul cu hrana. Vocea lor este, de regula, melodioasa si calda, deloc stridenta, iar arunci cand sunt prinse intr-o "conversatie" cu stapanul lor, ele isi agita cozile, isi misca nerabdatoare labutele din fata si scot o intreaga varietate de sunete, pe care crescatorii le numesc "ode".

Articol