Amigdalita şi otita netratate îţi pun viaţa în pericol
Amigdalitele şi otitele sunt printre cele mai frecvente afecţiuni la copii şi pot duce la complicaţii grave, fiind un punct de plecare către meningită dacă nu sunt tratate la timp.
De multe ori astfel de afecţiuni sunt virale, însă mulţi părinţi tratează copiii cu antibiotice, în lipsa unui diagnostic corect.
„Nu orice infecţie se tratează cu antibiotice. Antibioticele luate fără antibiogramă în aceste afecţiuni sunt adesea ineficiente, iar pacienţii se pot confrunta cu o agravare a bolii sau cu recidive dese. Este absolut necesar un istoric exact al bolii, pentru a se determina astfel caracterul recurent al afecţiunii şi, implicit, conduita terapeutică pentru care se va opta”, explică dr. Elia Bărbuceanu, medic ORL Clinica Hexi Med.
Amigdalele palatine sunt formate din ţesut limfoid situat la nivelul faringelui şi fac parte din inelul limfatic Waldeyer, care conţine: amigdalele palatine (două la număr), amigdala linguală, amigdala nasofaringiană şi ţesutul limfoid de pe peretele posterior al faringelui. Amigdalita este de două feluri: acută şi cronică. Este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecţiuni în rândul copiilor între 5-15 ani. Agenţii patogeni (virali sau bacterieni) pot ajunge în organism atât prin cavitatea bucală, cât şi prin nas. Când aceştia se întâlnesc cu celulele de apărare, începe lupta. Prima consecinţă este mărirea în volum a amigdalelor. Această creştere poate determina şi o înroşire sau chiar apariţia unor puncte cu puroi care se pot mări până la formarea unei pseudo-membrane cu acoperire mare. Dacă amigdalitele devin din ce în ce mai dese, atunci se ajunge la amigdalita cronică.
Amigdalita acută este în general o infecţie bacteriană a amigdalelor palatine. Agentul patogen cel mai frecvent întâlnit este streptococul beta hemolitic de grup A, urmat de departe de stafilococ şi haemophilus influenzae. Alţi agenţi patogeni implicaţi sunt: bacteriile anaerobe, virusuri, gonococii. Amigdalita acută este cel mai frecvent întâlnită la copiii de 5-6 ani. Numeroase persoane nu prezintă simptome, dar pot transmite bacteriile. Infecţiile faringelui (numite faringite) sunt în majoritatea cazurilor de etiologie virală. Diverse virusuri respiratorii - virusul gripei, în special, sunt responsabili pentru această patologie, în cadrul căreia apare şi eritemul amigdalelor palatine, rar acoperite de secreţii. Aceste infecţii sunt uneori mai puţin grave decât infecţiile bacteriene.
„Nu orice infecţie se tratează cu antibiotice. Antibioticele luate fără antibiogramă în aceste afecţiuni sunt adesea ineficiente, iar pacienţii se pot confrunta cu o agravare a bolii sau cu recidive dese. Este absolut necesar un istoric exact al bolii, pentru a se determina astfel caracterul recurent al afecţiunii şi, implicit, conduita terapeutică pentru care se va opta”, explică dr. Elia Bărbuceanu, medic ORL Clinica Hexi Med.
Amigdalita cronică – grad de risc pentru copiii între 5-15 ani
Amigdalele palatine sunt formate din ţesut limfoid situat la nivelul faringelui şi fac parte din inelul limfatic Waldeyer, care conţine: amigdalele palatine (două la număr), amigdala linguală, amigdala nasofaringiană şi ţesutul limfoid de pe peretele posterior al faringelui. Amigdalita este de două feluri: acută şi cronică. Este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecţiuni în rândul copiilor între 5-15 ani. Agenţii patogeni (virali sau bacterieni) pot ajunge în organism atât prin cavitatea bucală, cât şi prin nas. Când aceştia se întâlnesc cu celulele de apărare, începe lupta. Prima consecinţă este mărirea în volum a amigdalelor. Această creştere poate determina şi o înroşire sau chiar apariţia unor puncte cu puroi care se pot mări până la formarea unei pseudo-membrane cu acoperire mare. Dacă amigdalitele devin din ce în ce mai dese, atunci se ajunge la amigdalita cronică.
Amigdalita acută este în general o infecţie bacteriană a amigdalelor palatine. Agentul patogen cel mai frecvent întâlnit este streptococul beta hemolitic de grup A, urmat de departe de stafilococ şi haemophilus influenzae. Alţi agenţi patogeni implicaţi sunt: bacteriile anaerobe, virusuri, gonococii. Amigdalita acută este cel mai frecvent întâlnită la copiii de 5-6 ani. Numeroase persoane nu prezintă simptome, dar pot transmite bacteriile. Infecţiile faringelui (numite faringite) sunt în majoritatea cazurilor de etiologie virală. Diverse virusuri respiratorii - virusul gripei, în special, sunt responsabili pentru această patologie, în cadrul căreia apare şi eritemul amigdalelor palatine, rar acoperite de secreţii. Aceste infecţii sunt uneori mai puţin grave decât infecţiile bacteriene.