Şi bărbaţii au suflet. Amintiri despre o dragoste pierdută pentru totdeauna

Îţi aminteşti acea noapte când ai promis c-o să-mi faci patru copii. Erai întinsă în pat, atât de tânără, atât de fericită. Ne iubisem şi nu aveam somn, iar tu ai început să-mi povesteşti despre cum va fi viitorul nostru. Cum va arăta casa noastră mică, retrasă la umbra dealului. Îmi spuneai că eu voi sta în curte şi voi aşterne cuvinte pe hârtie, în mod tradiţional, iar tu îmi vei face clătite. Vom bea vin şi vom admira apusul.
Mi-ai spus că-mi vei face patru copii pe care-i vom creşte numai cu dragostea noastră. Nu vom avea nevoie de mai mult.