Mă gândesc că am fi avut ani buni şi ani grei, mă gândesc că aş fi rezistat la fel cum o fac şi acum, dar nu aş fi fost sigur că cei din jurul meu ar fi rezistat. Nu sunt sigur că tu ai fi rezistat. Toată lumea crede că fericirea nu produce durere, dar eu ştiu că şi ea e dureroasă, ştiu că totul e durere. În spatele zâmbetului tău, întotdeauna am întrezărit-o. Niciodată nu ai crezut că meriţi să fii fericită şi ai privit starea asta cu neîncredere.
Mă întorc în fiecarea an la marginea mării şi te aştept. Simt că eşti într-o parte de lume şi faci acelaşi lucru. Privim amândoi valurile, iar întâlnirea noastră scurtă a produs doar câteva amintiri. Nici tu, nici eu nu vom lăsa nimic în urmă, iar zâmbetele, atingerile, glumele, îmbrăţişările, toate se vor pierde precum valurile care se sparg de ţărm. Te aştept, desculţ şi fericit, ştiind câtă suferinţă se ascunde în spatele unui zâmbet.