Cei mai mulţi au un şoc atunci când revin în ţarăNoi suntem împreună din facultate și acum s-a întâmplat să vină copilul. Nu l-am programat, nu ne-am gândit niciun moment să nu-l facem. Ne bucurăm unul de altul și acum amândoi de fiul nostru, dar nu avem nici timp și nici chef de ipocriziile sociale în care ar vrea familia mea să ne bage: nuntă cu alai și dar, intrat în rândul unei lumi din care sunt cât se poate de bucuros că am scăpat la mustață, plecând din țară la timp.
Așa că de la nunta fratelui meu, la care am avut cele mai neplăcute experiențe de familie, am început să răresc vizitele acasă și raporturile cu familia. Copilul s-a născut aici și, culmea, cei care ne-au fost aproape și ne sunt în continuare sunt prietenii de diferite naționalități pe care-i avem aici, și nu familiile noastre biologice de acasă. E surprinzător și dureros cum ajungi să preferi compania unor străini în locul familiei tale, și mai ales este dezolant acest fapt pentru niște tineri ca noi care încă mai credem în familie, dar am ajuns să ne fie silă de ideea de a oficializa relația din punct de vedere al normelor sociale tocmai din cauza familiei oficiale.
Sunt îndurerat de modul în care situația din România mi-a transformat familia într-una nefrecventabilă. E ca și cum i-aș fi pierdut prin moarte.