Rădăcina de țelină, cunoscută și sub numele de țelină-rădăcină sau celeriac, este una dintre cele mai valoroase legume de sezon, deși este adesea trecută cu vederea. Are un gust aromat, ușor dulceag și pământiu, se potrivește în supe, salate, piureuri sau mâncăruri la cuptor și poate fi o alternativă mai ușoară la cartofi în multe rețete.

Pe lângă gustul plăcut, rădăcina de țelină are puține calorii, conține fibre, vitamina C, vitamina K, vitamina B6, potasiu, fosfor și mangan. O porție de 100 de grame de țelină-rădăcină crudă are aproximativ 42 de calorii, 9,2 grame de carbohidrați, 1,8 grame de fibre, 1,5 grame de proteine și doar 0,3 grame de grăsimi. De asemenea, oferă vitamina C, vitamina B6, vitamina K, potasiu, fosfor și mangan.

Ce este rădăcina de țelină

Rădăcina de țelină este o legumă înrudită cu țelina, pătrunjelul și păstârnacul. Spre deosebire de țelina apio, care este cultivată mai ales pentru tulpinile sale, țelina-rădăcină este apreciată pentru partea subterană, rotundă și noduroasă, cu miez alb-cremos.

Are o aromă intensă, asemănătoare cu țelina clasică, dar mai dulce și mai delicată atunci când este gătită. Poate fi consumată crudă, rasă în salate, sau gătită în supe, ciorbe, tocănițe, piureuri și preparate la cuptor.

Are puține calorii

Unul dintre cele mai importante beneficii ale rădăcinii de țelină este faptul că are puține calorii. Din acest motiv, este potrivită pentru persoanele care vor să mănânce mai ușor, să își controleze greutatea sau să reducă alimentele foarte dense caloric.

Țelina-rădăcină poate înlocui parțial cartoful în unele rețete, mai ales în piureuri, supe-cremă sau legume coapte. Are o textură cremoasă după fierbere, dar un conținut mai redus de carbohidrați decât cartoful, în special când este consumată fiartă.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunți complet la cartofi, ci că poți varia mai mult alimentația folosind și țelină-rădăcină.

Susține digestia

Rădăcina de țelină conține fibre, iar acestea sunt importante pentru digestie. Fibrele ajută tranzitul intestinal, contribuie la senzația de sațietate și susțin sănătatea microbiomului intestinal.

O alimentație bogată în fibre poate ajuta la reducerea poftelor alimentare și la menținerea unui tranzit mai regulat. Țelina-rădăcină poate fi inclusă în salate crude, supe sau garnituri, fiind o metodă simplă de a adăuga mai multe legume în meniu.

Dacă nu consumi des alimente bogate în fibre, introdu rădăcina de țelină treptat, mai ales crudă, pentru că poate provoca balonare la persoanele sensibile.

Este o sursă de vitamina C

Rădăcina de țelină conține vitamina C, un nutrient important pentru sistemul imunitar, pentru formarea colagenului și pentru protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Vitamina C este sensibilă la căldură, astfel că o parte se poate pierde prin fierbere. Healthline notează că fierberea țelinei-rădăcină poate reduce conținutul de vitamina C cu cel puțin 50%.

Pentru a păstra mai bine nutrienții, poți consuma țelina-rădăcină și crudă, rasă în salate, sau o poți găti la abur ori la cuptor, nu doar fiartă mult timp.

Conține vitamina K

Un alt nutrient important din rădăcina de țelină este vitamina K. Aceasta are rol în coagularea normală a sângelui și contribuie la menținerea sănătății oaselor. 100 de grame de țelină-rădăcină crudă pot furniza o cantitate importantă de vitamina K, potrivit datelor nutriționale citate de Healthline.

Totuși, persoanele care iau tratamente anticoagulante ar trebui să discute cu medicul înainte de a face schimbări mari în consumul de alimente bogate în vitamina K. Nu este vorba că trebuie evitate complet, ci că aportul trebuie să fie constant și adaptat tratamentului.

Poate susține sănătatea inimii

Rădăcina de țelină conține potasiu, un mineral important pentru echilibrul tensiunii arteriale și pentru funcționarea normală a mușchilor și nervilor. De asemenea, fibrele din alimentație sunt asociate cu o dietă mai bună pentru sănătatea cardiovasculară.

Țelina-rădăcină nu este un tratament pentru tensiune sau boli de inimă, dar poate face parte dintr-un meniu echilibrat, alături de legume, fructe, cereale integrale, pește, nuci, semințe și ulei de măsline.

Pentru un efect benefic, contează și cum o prepari. Dacă o gătești cu multă sare, unt sau smântână grasă, preparatul final poate deveni mai puțin potrivit pentru inimă. O variantă mai ușoară este țelina coaptă cu puțin ulei de măsline, usturoi și ierburi aromatice.

Ajută la sațietate

Datorită fibrelor și texturii consistente, rădăcina de țelină poate ajuta la menținerea senzației de sațietate. Este o alegere bună în supe-cremă, piureuri sau salate, mai ales atunci când vrei o masă sățioasă, dar nu foarte grea.

De exemplu, o supă-cremă de țelină-rădăcină, morcov și ceapă poate fi mai hrănitoare decât o supă foarte apoasă, dar mai ușoară decât o masă bazată pe prăjeli sau făinoase rafinate.

Are antioxidanți

Rădăcina de țelină conține compuși antioxidanți care ajută organismul să combată stresul oxidativ. Antioxidanții nu acționează ca un medicament și nu vindecă boli, dar sunt importanți într-o alimentație variată, bogată în legume și fructe.

Pentru a beneficia de un aport cât mai bun de antioxidanți, cel mai bine este să consumi legume diverse, nu să te bazezi pe una singură. Țelina-rădăcină poate fi combinată cu morcov, sfeclă, mere, pătrunjel, varză, lămâie sau nuci.

Este bună în dietele cu mai puțini carbohidrați

Rădăcina de țelină este folosită adesea ca alternativă la cartof în dietele cu aport redus de carbohidrați. Fiartă sau coaptă, poate fi transformată în piure, chipsuri la cuptor, garnitură sau cuburi aromate.

Healthline notează că 100 de grame de țelină-rădăcină gătită au aproximativ 5,9 grame de carbohidrați, ceea ce o face o alternativă mai săracă în carbohidrați decât cartofii în anumite preparate.

Este important, totuși, să nu transformăm orice aliment într-o obsesie de dietă. Țelina-rădăcină este valoroasă pentru că aduce varietate, fibre și micronutrienți, nu doar pentru că are mai puțini carbohidrați.

Poate fi benefică pentru oase

Vitamina K, fosforul și manganul din rădăcina de țelină pot contribui la menținerea sănătății oaselor. Vitamina K este implicată în metabolismul osos, iar mineralele precum fosforul și manganul au roluri importante în structura și funcționarea organismului.

Pentru sănătatea oaselor, însă, este nevoie de mai mult decât o singură legumă. Contează aportul de proteine, calciu, vitamina D, mișcarea regulată și expunerea moderată la soare.

Cum se consumă rădăcina de țelină

Rădăcina de țelină poate fi consumată crudă sau gătită. Crudă, se rade fin și se adaugă în salate, alături de morcov, măr, iaurt, lămâie, nuci sau pătrunjel. Este crocantă, aromată și foarte potrivită în salatele de iarnă.

Gătită, se poate pune în supe, ciorbe, tocănițe, piureuri, legume la cuptor sau supe-cremă. Poate fi tăiată cuburi și coaptă cu ulei de măsline, sare moderată, piper, usturoi și rozmarin.

O variantă simplă este piureul de țelină-rădăcină, preparat cu puțin lapte, ulei de măsline sau iaurt, în loc de mult unt și smântână.

Salată simplă cu rădăcină de țelină

O rețetă rapidă este salata de țelină cu măr și iaurt. Ai nevoie de rădăcină de țelină rasă, un măr ras, puțină zeamă de lămâie, iaurt grecesc, sare, piper și câteva nuci. Se amestecă totul și se servește ca garnitură sau gustare.

Această combinație este gustoasă, răcoritoare și mai ușoară decât salatele cu multă maioneză. Dacă vrei o variantă mai consistentă, poți adăuga piept de pui fiert sau ou.

Cine ar trebui să fie atent la consumul de țelină-rădăcină

Țelina, inclusiv rădăcina de țelină, poate provoca alergii la unele persoane. Cei care știu că au alergie la țelină trebuie să o evite. De asemenea, persoanele care iau anticoagulante trebuie să fie atente la schimbările bruște ale aportului de vitamina K și să discute cu medicul.

Pentru cei cu digestie sensibilă, țelina-rădăcină crudă poate fi mai greu de tolerat. În acest caz, varianta gătită poate fi mai blândă pentru stomac.

Cum alegi și cum păstrezi rădăcina de țelină

Alege rădăcini ferme, grele pentru dimensiunea lor, fără zone moi, mucegăite sau foarte uscate. Coaja poate fi noduroasă și neregulată, ceea ce este normal, dar miezul trebuie să fie alb și ferm.

Se păstrează bine în frigider, în sertarul pentru legume, preferabil necurățată. După curățare și tăiere, oxidează destul de repede, așa că este bine să o stropești cu puțină zeamă de lămâie dacă vrei să o folosești crudă în salate.

Rădăcina de țelină este o legumă hrănitoare, aromată și versatilă, cu puține calorii și un conținut bun de fibre, vitamina C, vitamina K, potasiu, fosfor și mangan. Poate susține digestia, sațietatea, imunitatea, sănătatea inimii și a oaselor, atunci când este inclusă într-o alimentație echilibrată.

Poate fi consumată crudă în salate sau gătită în supe, piureuri și preparate la cuptor. Pentru cele mai bune rezultate, folosește-o în rețete simple, cu puțină sare și grăsimi de calitate. Rădăcina de țelină nu este un aliment miraculos, dar este o alegere foarte bună pentru un meniu sănătos, variat și gustos.