Sfecla roșie poate reduce modest tensiunea sistolică datorită nitraților naturali. Află ce arată studiile, cât de mare este efectul și de ce nu înlocuiește tratamentul.

Sfecla roșie este tot mai des recomandată persoanelor preocupate de sănătatea cardiovasculară, mai ales datorită conținutului său ridicat de nitrați naturali. De aici a apărut și întrebarea: poate sfecla roșie să scadă, într-adevăr, tensiunea arterială sau este doar un alt mit alimentar?

Răspunsul este nuanțat. Cercetările arată că sfecla roșie, în special sub formă de suc bogat în nitrați, poate contribui la o scădere modestă a tensiunii sistolice la unele persoane cu hipertensiune

, însă efectul nu este suficient de mare și de constant încât să înlocuiască tratamentul medicamentos. Cele mai bune date disponibile susțin ideea că sfecla poate fi un ajutor alimentar, nu un tratament de sine stătător. 

De ce ar putea sfecla roșie să influențeze tensiunea arterială

Explicația principală ține de nitrații naturali din sfeclă. După ce sunt consumați, o parte dintre aceștia sunt transformați în nitriți și apoi în oxid nitric. Oxidul nitric are un rol important în relaxarea vaselor de sânge, ceea ce poate facilita circulația și poate reduce rezistența vasculară.

Tocmai acest mecanism a făcut ca sfecla să fie studiată intens în ultimii ani. Efectele nu par însă identice la toată lumea, iar răspunsul poate varia în funcție de vârstă, starea vaselor de sânge, tratamente, alimentație și cantitatea de nitrați consumată.

Un studiu recent a arătat chiar diferențe destul de mari de la o persoană la alta: în medie, tensiunea sistolică și diastolică au scăzut după consumul de suc de sfeclă bogat în nitrați, dar amplitudinea răspunsului individual a variat considerabil. 

Cu cât poate scădea tensiunea, potrivit studiilor

Una dintre cele mai relevante analize publicate în 2024 a inclus 11 studii randomizate și 349 de persoane cu hipertensiune. Cercetătorii au observat că sucul de sfeclă bogat în nitrați a redus, în medie, tensiunea sistolică măsurată în cabinet cu aproximativ 5,3 mmHg față de placebo.

În schimb, efectul asupra tensiunii diastolice nu a fost semnificativ, iar rezultatele monitorizării tensiunii pe 24 de ore nu au fost la fel de clare. Autorii au subliniat și faptul că nivelul de certitudine al dovezilor a fost scăzut, ceea ce înseamnă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. 

O analiză mai veche, care a inclus șapte studii și 218 persoane cu hipertensiune, a ajuns la o concluzie asemănătoare: tensiunea sistolică a scăzut cu aproape 5 mmHg, în timp ce efectul asupra tensiunii diastolice nu a fost clar.

Așadar, există un semnal real, dar nu spectaculos. O reducere de câțiva milimetri coloană de mercur poate avea relevanță la nivel cardiovascular, dar nu trebuie interpretată ca o garanție pentru fiecare persoană.

Nu toate studiile au găsit același efect

Este important de spus că rezultatele nu sunt uniforme.

Un studiu din 2024, realizat pe adulți mai în vârstă cu hipertensiune tratată, nu a găsit o reducere semnificativă a tensiunii după patru săptămâni de consum regulat de suc de sfeclă bogat în nitrați. 

La polul opus, alte studii au observat scăderi mai mari. De exemplu, un studiu randomizat pe persoane cu hipertensiune tratată, dar insuficient controlată, a raportat o scădere a tensiunii sistolice pe 24 de ore cu aproximativ 8 mmHg și a celei diastolice cu aproximativ 4 mmHg după șapte zile de aport de nitrați din suc de sfeclă. 

Aceste diferențe explică de ce specialiștii nu recomandă încă sfecla drept tratament antihipertensiv propriu-zis. Efectul există la unele persoane, dar nu este suficient de previzibil.

Sucul de sfeclă pare mai studiat decât sfecla consumată la masă

Majoritatea studiilor care au găsit efecte asupra tensiunii au folosit suc de sfeclă standardizat sau suplimente cu o cantitate bine definită de nitrați, nu pur și simplu o porție de sfeclă fiartă la prânz.

În analiza din 2024, dozele folosite au furnizat între aproximativ 200 și 800 mg de nitrați pe zi. 

Asta înseamnă că nu putem spune cu precizie că o anumită cantitate de sfeclă coaptă sau fiartă va produce aceeași scădere a tensiunii observată în studii.

Totuși, sfecla întreagă are alte avantaje: aduce fibre, folat, potasiu și alți compuși vegetali, ceea ce o face o alegere foarte bună într-o alimentație pentru sănătatea inimii.

Contează cât de mult consumi?

Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine.

Un studiu din 2026 a analizat trei doze diferite de nitrați din sfeclă, de 200, 400 și 800 mg. Cercetătorii au observat că unele efecte asupra funcției vasculare au apărut la doze diferite, iar cea mai mare doză a fost asociată cu o reducere de aproximativ 4 mmHg a tensiunii sistolice aortice. Nu s-a observat însă o scădere clară a tensiunii măsurate la braț. 

Acest lucru arată că răspunsul cardiovascular la nitrați este complex și nu poate fi redus la regula „cu cât mai mult suc de sfeclă, cu atât mai mică tensiunea”.

Este mai bine să bei suc sau să mănânci sfecla?

Dacă obiectivul strict este aportul de nitrați, sucul de sfeclă este mai concentrat și tocmai de aceea apare frecvent în cercetări.

Pentru alimentația de zi cu zi, însă, sfecla întreagă are avantajul fibrelor și al sațietății. Poate fi consumată crudă, fiartă sau coaptă și poate face parte dintr-un model alimentar benefic pentru inimă.

Nu este nevoie să alegi neapărat între ele. Sucul poate fi consumat ocazional, iar sfecla întreagă poate apărea regulat în salate sau garnituri.

În cât timp poate apărea efectul

Unele efecte ale nitraților pot apărea la câteva ore după consum, deoarece concentrația de nitrați și nitriți din sânge crește relativ repede.

Un mic studiu pilot publicat recent a observat o reducere de aproximativ 5 mmHg a tensiunii sistolice la câteva ore după consumul unor tipuri de suc de sfeclă. Totuși, studiul a inclus doar 16 participanți sănătoși, deci rezultatele nu pot fi generalizate la toate persoanele cu hipertensiune. 

Pe termen mai lung, rezultatele sunt mai variabile, ceea ce sugerează că efectul depinde mult de persoană și de context.

Poți renunța la medicamente dacă bei suc de sfeclă?

Nu. Acesta este probabil cel mai important lucru de reținut.

Sfecla roșie nu înlocuiește tratamentul antihipertensiv prescris de medic. Chiar și analizele care găsesc un efect favorabil vorbesc despre utilizarea ei ca adjuvant, nu ca substitut pentru medicamente.

O persoană cu hipertensiune care își întrerupe tratamentul pentru a încerca remedii alimentare se poate expune unui risc cardiovascular semnificativ.

Dacă tensiunea scade constant după modificări ale stilului de viață, tratamentul poate fi ajustat doar împreună cu medicul.

Cine ar trebui să fie prudent

Persoanele care au în mod obișnuit tensiunea mică sau care iau mai multe medicamente antihipertensive ar trebui să fie atente la consumul unor cantități foarte mari de suc de sfeclă, mai ales dacă apar amețeli, slăbiciune sau senzația de leșin.

Sfecla conține și oxalați, ceea ce poate conta pentru anumite persoane cu predispoziție la calculi renali de oxalat de calciu.

De asemenea, după consumul de sfeclă, urina sau scaunul se pot colora în roz-roșiatic. Fenomenul este de obicei inofensiv și nu trebuie confundat automat cu sângerarea.

Ce contează mai mult decât sfecla pentru controlul tensiunii

Dacă ai hipertensiune, efectul unui singur aliment este mult mai mic decât efectul întregului stil de viață.

Reducerea excesului de sare, menținerea unei greutăți adecvate, activitatea fizică regulată, alimentația bogată în legume și fructe, limitarea alcoolului și respectarea tratamentului prescris au un rol mult mai important.

De altfel, un studiu randomizat publicat recent a analizat comparativ aportul de sodiu, potasiu și nitrați la persoane cu hipertensiune, tocmai pentru a înțelege cât contribuie fiecare componentă alimentară la controlul tensiunii. Rezultatele întăresc ideea că managementul hipertensiunii trebuie privit ca un ansamblu, nu prin prisma unui singur aliment. 

Așadar, sfecla roșie chiar scade tensiunea?

Cel mai corect răspuns este: poate să o scadă modest, în special pe cea sistolică, dar efectul diferă de la o persoană la alta.

Cele mai bune analize disponibile indică o reducere medie în jurul valorii de 5 mmHg pentru tensiunea sistolică la unele persoane cu hipertensiune care consumă suc de sfeclă bogat în nitrați. În același timp, există și studii în care efectul nu a fost observat, iar dovezile pe termen lung sunt încă insuficiente pentru a transforma sfecla într-o recomandare terapeutică de sine stătătoare. 

Prin urmare, merită să consumi sfeclă dacă îți place și o tolerezi. Este un aliment nutritiv și poate avea un mic avantaj cardiovascular. Dar cel mai sănătos mod de a o privi este ca pe o piesă dintr-un model alimentar bun pentru inimă, nu ca pe un medicament natural pentru hipertensiune.