Au trecut doua saptamani de la evenimentul de lansare a celui mai recent album semnat U2: "How To Dismantle An Atomic Bomb". Si, fara a fi neaparat o surpriza, CD-ul cu cele 11 piese a urcat direct pe primul loc in topul american si englezesc... Este pentru a cincea oara cand U2 se afla pe locul intai simultan pe ambele coaste ale Atlanticului...

Iar succesul faimoasei trupe rock nu se opreste aici. In alte 20 de tari, "How To Dismantle An Atomic Bomb" ocupa acelasi loc fruntas. Printre aceste tari se afla Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Grecia, Finlanda, Spania, SUA si Anglia.

Cel de-al 11 album de studio al formatiei a atins culmile succesului - anterior, alte patru albume U2 au reusit sa se afle pe locul intai, simultan, de ambele parti ale Atlanticului. Albumele care au obtinut aceasta performanta sunt "The Joshua Tree" (considerat pana la aceasta ora unul dintre cele mai bune albume ale trupei si ale rock-ului, in general), "Rattle & Hum", "Zooropa" si "Pop".

Probabil ca nu mai ai mari asteptari de la trupele "batrane". Sau, dimpotriva, pentru ca esti un fan adevarat, vrei performante din ce in ce mai mari. Oricare ar fi parerea ta, trebuie sa recunosti ca nu mai exista un alt U2... Si, desi au ajuns la o maturitate artistica si biologica (toti componentii formatiei au varste peste 40 de ani), realizarile lor muzicale depasesc cele mai inalte asteptari ale noastre. Poate chiar si pe ale lor...

Sa nu uitam ca realizarea acestui album nu a fost ocolita de probleme si surprize neplacute: acum cateva luni, CD-ul cu noile piese de pe albumul pe care initial vroiau sa il numeasca "Hanover Quay", inca nefinisate, a fost furat de la o sedinta foto pe care cei patru irlandezi o sustineau in Franta. Teama si grija cea mai mare a casei de productie, precum si a trupei era ca nu cumva albumul sa fie difuzat pe Internet inainte de lansarea propriu-zisa. Acest lucru nu s-a intamplat insa, asa cum nu s-a intamplat nici sa fie prins hotul...

O dovada a maturitatii...

Desi este criticat deja, fiind considerat o prelungire a "All That You Can't Leave Behind", albumul lor din 2000, "How To..." este una dintre cele mai "inchegate" si mature creatii ale formatiei. Esti obisnuita cu sound-urile lor noi, cu ideile inedite de transpunere muzicala a celor mai intime ganduri si sentimente? Atunci probabil ca vei fi dezamagita... Pentru ca, de la inceput pana la sfarsit, este un album U2 suta la suta, o colectie a tot ceea ce inseamna sound-ul "clasic" si atat de usor de recunoscut al trupei.

Dar acest lucru nu influenteaza cu nimic frumusetea pieselor. Asa cum ne-au obisnuit, "proba de foc" o reprezinta turneele live. Doar in aceste conditii iti poti da seama de calitatea unei piese U2. Pentru ca "Bono" Paul Hewson (voce), Larry Mullen (tobe), Adam Clayton (bass) si "The Edge" Dave Evans (chitara) au facut istorie...

Temele abordate, de asemenea, clasice pentru U2, sunt cele care se refera la dragoste, spiritualitate, credinta, ratacire. Sunt temele prezente in repertoriul uneia dintre cele mai mari trupe ale lumii, care au reusit sa iste controverse inca de la debutul formatiei. Subiecte pe care "greii" rock-ului se temeau sa le atinga, erau "expuse" de patru pustani, in piese de o incredibila forta.

"How To Dismantle An Atomic Bomb" este, poate, cel mai... "personal" album creat vreodata de U2. Este o calatorie in sufletul lui Bono, dovada a maturitatii unor barbati care si-au petrecut o buna parte din viata impreuna, ca o familie. Din punct de vedere liric este unul dintre cele mai bune albume ale lor, infatisand relatia solistului cu tatal sau ("Sometimes You Can't Make It On Your Own", o piesa dedicata amintirii parintelui pierdut in 2001, bolnav de cancer), cu prietenii, cu familia, cu Dumnezeu, cu guvernarea lumii, cu el insusi.

Sunt versuri ce nu ar fi putut fi scrise la varsta de 22 de ani... Despre dragostea dintre un barbat si o femeie ("A Man And A Woman"), despre disparitia unui parinte, despre profunzimea unui sentiment care "sapa" adanc in tine nu se putea scrie decat o data cu experienta vietii. "Original Of The Species", "City Of Blinding Lights", "Love And Peace Or Else" si "One Step Closer" sunt cateva dintre piesele care te vor uimi prin intelesul pe care il ascund - "Un sentiment este cu mult mai puternic decat un gand" ("Vertigo")...

Ai auzit mai mult ca sigur piesa "Vertigo" la posturile de radio si de televiziune. Comparata cu "Elevation", ca stare de spirit si impact, "Vertigo" este o piesa, asa cum spune Bono, liderul formatiei, despre "frica si paranoia". "Este un sentiment ametitor, un sentiment care aproape iti face greata, ca atunci cand ajungi in top si nu ai decat o singura cale de a merge mai departe - nu este o definitie de dictionar, asta este ceea ce spun eu", a adaugat solistul. "In mintea mea am creat un club pe care l-am numit Vertigo. Muzica nu este cea pe care ai vrea sa o asculti, iar oamenii din jurul tau nu sunt chiar oamenii pe care ai vrea sa ii ai in preajma. Si deodata vezi pe cineva care iti atrage atentia si, brusc, gasesti o portita de scapare...".

Povestea fiecarei piese este interesanta. Dar poate cea mai impresionanta dintre toate este cea ascunsa in spatele melodiei dedicate tatalui lui Bono, un mare tenor: "Am cantat 'Sometimes You Can't Make It On Your Own' la inmormantarea tatalui meu. A fost un tip foarte dur, irlandez get-beget, foarte cinic in ceea ce priveste lumea si oamenii care traiesc in ea si, in acelasi timp, sarmant si foarte amuzant."

"Piesa ii este dedicata si este o portretizare a sa - a fost un mare cantaret, tenor, un tip din Dublin, din clasa muncitoare, care asculta opera si dirija piesele de la radio cu andrelele mamei. Pur si simplu iubea opera, asa ca in piesa am cantat niste note foarte sus, in stilul sau, care cred ca i-ar fi placut foarte mult. Sper ca i-ar fi placut...".

De la moartea tatalui sau, lucrurile s-au schimbat, iar Bono se poarta altfel: "Cand a murit, nu am avut nici o idee despre ce anume s-a intamplat. Intr-adevar, am inceput sa ma port cumva ciudat, am inceput mai multe proiecte in acelasi timp... Uitandu-ma in urma, acum stiu ca am reusit sa imi iau ramas bun, dar cred ca la momentul acela am facut o gramada de lucruri nebunesti. Am primit o scrisoare de la un prieten, care imi spunea: '1. Nu iti abandona job-ul; 2. sotia; 3. nu scoate sume mari de bani din banca.' Nu faceam nimic din toate astea, dar ceea ce vroia el sa spuna era ca, atunci cand moare un parinte, fiii lor fac lucruri disperate. Nu stiam ca durerea te poate afecta in moduri atat de ciudate. Nu stiam ca, doi ani mai tarziu, mergand pe strada, incepi sa plangi si nici macar nu stii de ce..."

Bono avea sa spuna despre relatia cu tatal sau: "Nu m-a incurajat prea mult, ca sa ma scuteasca de dezamagiri. Toata filosofia lui de viata era ceva de genul 'Nu visa, pentru ca visurile sfarsesc in dezamagire.' Si de aici a inceput megalomania... Calea mea de a ma revolta impotriva filosofiei lui a fost de a castiga dragostea lumii intregi. Este ciudat insa cum, pentru a te simti normal, ai nevoie ca 50.000 de oameni care urla in gura mare ca te iubesc..."

Un turneu mult asteptat

Ca de obicei, concertele lor se incadreaza in tiparele obisnuite ale unor concerte "uriase", atat din punctul de vedere al fanilor prezenti, cat si din punctul de vedere al profiturilor - U2 este trupa care a obtinut, cu Elevation Tour, turneul din 2001, 110 milioane de $ numai din vanzarea biletelor in SUA... In topul veniturilor obtinute din turnee, U2 se afla pe locul doi, dupa faimosul turneu Voodoo Lounge al legendelor de la Rolling Stones.

Iar cei de la U2 nu se opresc aici. Turneul mondial care va promova acest nou album este programat sa inceapa in Florida, in luna martie 2005 si va dura un an intreg. Si asta nu ar fi mare lucru, pentru ca baietii ne-au obisnuit cu turneele lor grandioase...

Insa ambitioase sunt planurile pe care si le-au facut - componentii formatiei vor primi, fiecare, 25 milioane