Cea care și-a îndeplinit cu succes primul mandat de președinte al Republicii Moldova, tocmai a mai bifat un pas important spre parcursul european al țării noastre vecine: recent, a fost declarată câștigătoare a primului tur al alegerilor prezidențiale (cu 42,45 % din voturi), iar referendum-ul prin care se prevede introducerea în Constituția țării, a obiectivului de integrare în UE (și pentru care a militat intens), a trecut la mustață (50,46%).

Cu toate acestea, luând în considerare influența pe care Rusia lui Putin continuă să o exercite asupra Republicii Moldova, victoria Maiei Sandu poate fi considerată cel mult, ca fiind doar una de etapă. Turul doi al alegerilor prezidențiale se anunță a fi extrem de dificil pentru ea, mai ales că pe locurile următoare s-au clasat: Alexandr Stoianoglo, Renato Usatîi și Irina Vlah - 3 persoane cu înclinații evidente spre est, și care împreună au acumulat la fel de multe voturi (aproximativ 40%). În mod evident, cancelaria de la Kremlin nu este dispusă să renunțe la influența pe care o exercită asupra acestei țări, încă din perioada imperiului țarist. Iar în contextul războiului din Ucraina, politicile externe ale liderului de la Kremlin, au devenit tot mai clare.

Determinata lideră de stat, se bucură de o popularitate crescândă în rândul cancelariilor occidentale, cât și de sprijinul tineretului și al diasporei moldovenești. Așadar, victoria ei este de așteptat, dar în niciun caz nu e certă.

Dar cine este Maia Sandu, de fapt?

În vârstă de 52 ani, Maia Sandu a studiat economia și relații internaționale, iar în perioada 2009-2012 s-a perfecționat în Statele Unite ale Americii, unde a studiat la John F. Kennedy School of Government, respectiv a activat  în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC.

Din punct de vedere politic,  a avut o ascensiune rapidă, ocupând în ordine următoarele funcții în statul moldovean:

• Ministru al Educației în perioada 24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
• Deputat în circumscripția nr. 50, Vest de Moldova în perioada 9 martie – 26 iulie 2019
• Prim-ministru în perioada 8 iunie – 14 noiembrie 2019
• Președinte în perioada 24 decembrie 2020 – prezent

Deși poate părea firavă la prima vedere, Maia Sandu nu este deloc așa, ci este mai degraba curajoasă, tenace și încăpățânată în sensul bun. De exemplu, pe perioada cât a fost ministra Educației, nu s-a temut să ceară de la plenul Parlamentului demisia șefului său direct, prim-ministrul Chiril Gaburici, pentru suspiciuni de fraudă în legătură cu documentele acestuia de studii. La puțin timp de la solicitarea ei, Chiril Gaburici a demisionat.

Chiar Maia Sandu s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp, pe lista scurtă pentru a ocupa poziția de șef de cabinet. Totuși, acest lucru nu s-a întamplat atunci pentru că partidele care o susțineau, nu au fost de acord cu cerința acesteia, la care nu a fost dispusă să renunțe nici în ruptul capului (numirea unui alt guvernator la Banca Națională a Republicii Moldova). Ulterior, aceasta declara într-un interviu că i s-au oferit la schimb 2 portofolii, dar le-a refuzat.

Maia Sandu este și fondatoarea PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate, partid pe care l-a anunțat în 2015 și care a fost înregistrat oficial în 2016), de pe listele acestuia reușind să câștige și cele mai recente alegeri organizate în țara vecină.

 

„Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (unirea cu România), personal aș vota «Da».”

Este în același timp și o militantă a unirii României cu Republica Moldova, declarând în mod public că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (unirea cu România), personal aș vota «Da».”, dar este conștientă că un astfel de proiect necesită o majoritate covârșitoare a cetățenilor care să fie de acord cu el, iar acest lucru se poate realiza doar pe baza unui referendum cu rezultate certe, și nu ca în 1918, când Sfatul Țării a votat pentru alipirea la România.

Pe timpul pandemiei de coronavirus, a cerut sprijin (doze de vaccinuri Sputnik) chiar și lui Vladimir Putin, dar Rusia a impus condiții ajutorului trimis, respectiv ca dozele să fie alocate doar pentru Transnistria.

După invazia Ucrainei (24 februarie 2022), președinta Maia Sandu a avut o reacție rapidă și fermă, convocând imediat Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova și declarând starea de urgență generală pe întreg teritorilul moldovean.

În plus, în seara zilei de 27 februarie 2022, președintele Republicii Moldova s-a deplasat personal la diverse puncte vamale cu Ucraina, unde a stat de vorbă cu refugiații și cu autoritățile, dovedind încă o dată cât de importantă este apropierea de cetățean.

 

Foto: hepta