Ori de câte ori apare, tulburarea afectivă sezonieră poate fi o afecțiune dificil de diagnosticat. Este definită ca o depresie majoră care urmează un model sezonier pentru cel puțin doi ani, potrivit National Institutes for Mental Health. Dar, din moment ce este un subtip al depresiei și nu o afecțiune complet diferită, poate fi greu de spus dacă simptomele precum schimbarea energiei și dispoziției, problemele cu somnul, sentimentul de lipsă de valoare sau pierderea speranței, modificările poftei de mâncare și dificultățile de concentrare fac parte din caracteristicile tulburării afective sezoniere sau ale altui tip de depresie. De asemenea, poate fi dificil să se facă distincția între tulburarea afectivă sezonieră și alte tipuri de depresie mai puțin intense.

În timp ce clasica depresie din timpul iernii provoacă confuzie, depresia din timpul verii este chiar mai dificilă. Doctorul Prakash Thomas, psihiatru la Spitalul Yale-New Haven și la instituția de tratament pentru sănătate mintală Newport Academy din Connecticut, a declarat că nu se știe exact de ce apare acest tip de depresie. Există o serie de ipoteze, inclusiv schimbările ritmului circadian și dereglarea neurotransmițătorilor. În același timp, poate exista și o componentă genetică.

Depresia din timpul verii și cea din timpul iernii au multe de-a face cu ceasul tău interior. Depresia din timpul iernii apare probabil ca urmare a lipsei luminii soarelui, care poate da peste cap o serie de procese biologice mediate de lumină, de la cicluri de somn-trezit, până la reglarea stării de spirit și a nivelului energiei. Dar în timpul verii funcțiile similare pot fi perturbate de abundența soarelui sau de căldura la care ești expus. Lumina excesivă poate provoca, de asemenea, agitație.

Un fenomen modern poate să exacerbeze efectele depresiei din timpul verii: teama de a nu rata lucruri. În timpul verii, toată lumea este la plajă, în vacanțe, se distrează, face diferite lucruri și te simți ca un străin. Senzația de a fi izolat, sentimentul de a fi lăsat pe lângă reprezintă un stres major, o provocare și o piedică psihologică.

Cele două afecțiuni au, de asemenea, simptome unice - efecte secundare atât de diferite, încât denumirea de tulburare afectivă sezonieră pare a fi o denumire greșită.

În timp ce pacienții cu tulburare afectivă sezonieră în timpul iernii au tendința de a dormi și de a mânca mai mult, hibernând efectiv în timpul sezonului rece, persoanele care suferă de tulburare afectivă sezonieră în timpul verii sunt susceptibile de insomnii, au nevoie de mai mult sau mai puțin somn, mănâncă mai puțin și pierd în greutate. Acestea sunt adesea agitate în loc să fie letargice. În mod curios și tulburător, își exprimă mai des ideile cu privire la suicid.

Insomnia este un simptom major al tulburării afective sezoniere din timpul verii, aceasta făcând dificilă găsirea motivației de a îndeplini sarcinile de zi cu zi, cum ar fi spălarea vaselor. Persoanele care suferă de această afecțiune adorm greu, dar simt că nu dorm destul. Odată ce vremea se răcorește, adorm mult mai ușor. Terapia comportamentală cognitivă îi poate ajuta pe acești pacienți, precum și petrecutul timpului în interiorul casei ziua și răcorirea cu ajutorul dușurilor, înotului și aerului condiționat.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!