Relația noastră – dacă pot s-o numesc așa – a început pe Internet, sub formă de discuții pe un forum tematic. Am tot conversat mai bine de un an, timp în care el era deja într-o relație de mai mulți ani.

Vă scriu ca să-mi dați niște sfaturi de femei pentru că eu am ajuns la capătul cunoștințelor mele de seducție și nu știu ce să mai fac. Concret sunt îndrăgostită până peste urechi de un tip mai mic decât mine cu opt ani. El are 28 și eu 36.

Știu, și mie mi s-a părut la început o diferență insurmontabilă, dar realitatea e că eu nu-mi arăt vârsta și ce e mai important, ne înțelegem minunat. Ne simțim excelent împreună, avem o viață socială bogată, ieșim în oraș, la film, la restaurant, la teatru, la concerte, dar nimic mai mult. El nu m-a atins niciodată. Și sunt descumpănită, nu știu cum să procedez ca să pricep dacă-l atrag ca femeie sau doar ca amică de pierdut timpul.

Relația noastră – dacă pot s-o numesc așa – a început pe Internet, sub formă de discuții pe un forum tematic. Am tot conversat mai bine de un an, timp în care el era deja într-o relație de mai mulți ani. La un moment dat discuțiile s-au mutat în privat, unde am început să ne facem confidențe. Mi-a spus că relația cu iubita lui scârțâie, și că se vor despărți. Lucru care s-a și întâmplat ulterior. După câteva luni de la despărțire ne-am întâlnit pentru prima dată și pot să zic că ne-am simțit la fel de bine și în realitate ca și online. Practic nu reușim niciodată să epuizăm subiectele de discuție.

Și am continuat să ne întâlnim, ba chiar la un moment dat am avut un ritm de întâlniri aproape zilnice. La început nu m-am impacientat, pentru că mi se părea că lucrurile decurg firesc. Nu s-a repezit asupra mea, am zis că foarte bine, ne cunoaștem bine mai întâi. Pe urmă mă gândeam că e despărțit de prietena lui abia de câteva luni, are nevoie de o perioadă tampon.

Dar după mai multe întâlniri, în decurs de o lună, am început să mă îndrăgostesc. Îmi place tot mai mult de el, sunt atrasă și fizic de el, și sincer aș vrea să avem o relație mai aprofundată, nu doar ca amici. Dar nu știu cum să procedez. O să ziceți că la 36 de ani ar trebui să știu. Ei bine uite că nu știu. Viața mea de până acum nu m-a pus în situația asta niciodată. Toți foștii mei iubiți au fost cei care au avut inițiativa. Nu am fost pusă niciodată în situația de a săruta eu prima sau de a întreba direct dacă mă place sau ba.

Am întrebat și eu niște prieteni apropiați ce e de făcut. Toată lumea – bărbați și femei – mă îndeamnă să „sar pe el”, să îl invit acasă, cu un vin, și să iau inițiativa, că poate e timid. Pe bune, cum să fac asta? Poate că sunt demodată, dar nu pot face așa ceva. Mi-e frică de penibil, să nu încerc să-l sărut și el să zică că nu vrea. M-aș simți ca dracu. Pe urmă el nu bea alcool. Chestia cu vinul pică. Acasă la mine a mai fost, dar, din nou, nu s-a întâmplat nimic. Nu ne atingem nici măcar din greșeală.

Și nu e ca și când i-ar fi silă de mine, pentru că dacă ar fi așa nu m-ar căuta și nu am petrece atâta timp împreună. Deci îi plac cumva, dar poate nu într-o manieră sexuală? Așteaptă să se îndrăgostească de mine? Ce așteaptă? Sunt contrariată, ajutați-mă să înțeleg filosofia bărbaților mai tineri, și cum să fac să iau inițiativa fără să fiu penibilă.