Masurarea tensiunii arteriale si a colesterolului sunt primii pasi la indemana oricui pentru a verifica sanatatea inimii. Dar ce alte analize se mai pot efectua pentru a depista eventualele probleme care se pot instala la inima?

Din ce cauze se poate imbolnavi inima?

Ghidul European pentru Preventia Bolilor Cardiovasculare aminteste doua categorii principale de factori de risc: modificabili si nemodificabili. Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre cardiopatiile ischemice si afectiunile cerebrovasculare, acestia fiind hipertensiunea; dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului); diabetul/perturbari ale tolerantei la glucoza; fumatul; obezitatea (IMC 30); lipsa activitatii fizice; microalbuminuria sau RFG <60 mL/min (boala a rinichiului diabetic).

In randul factorilor de risc care nu pot fi modificati se numara: varsta si boli cardiovasculare premature in istoria familiei.


Ce analize se fac pentru inima?

1. Electrocardiograma (EKG sau ECG) este un test absolut inofensiv si nedureros de verificare a problemelor legate de activitatea electrica a inimii, insa nu poate sa depisteze un viitor infarct. Exista o serie de medicamente care schimba rezultatele electrocardiogramei, din aceasta cauza trebuie sa ii spui medicului despre toate medicamentele prescrise si neprescrise pe care le-ai luat. De regula, un test complet dureaza intre 5 si 10 minute, timp in care:

• Vei fi intins/a pe un pat sau masa. Pe maini, picioare si piept vor fi plasate mici discuri de metal (electrozi). Un gel pentru EKG va fi aplicat pe piele pentru a forma o bariera intre piele si electrozi si pentru a imbunatati conducerea impulsurilor electrice;

• Electrozii atasati pe piele sunt conectati la un aparat care reproduce activitatea inimii pe hartie;

• In timpul testului vei fi rugat/a sa respiri normal, iar uneori vei fi rugat/a sa iti tii respiratia. In timpul testului nu trebuie sa vorbesti;

 

• In cazul barbatilor care au mult par pe piept, o mica suprafata trebuie rasa pentru a se putea face legatura cu electrozii;

• Dupa ce s-a treminat testul si va trebuie sa iti indeparteze electrozii s-ar putea sa simti o mica ciupitura.

2. Analiza de sange prin care se poate depista nivelul de proteina C reactiva. Aceasta proteina se gaseste in plasma si este sintetizata de ficat si celulele grase ale corpului, iar pentru a determina concentratia ei este necesara recoltarea unei probe de sange. In general, in maxim 24 de ore se stabileste concentratia proteinei C reactiva, iar valoarea normala acceptata se situeaza intre 0- 1.0mg/dl sau sub 10mg/l.

3. Tomografia computerizata (CT) se face doar la recomandarea medicului, deoarece este o metoda de investigatie iradianta care prin repetare creste riscul de cancer. Doar in situatiile in care celelalte teste nu ofera un diagnostic corect vei fi indrumat pentru o tomografie computerizata.

4. Angiografia se recomanda cand e necesara investigarea vaselor inimii. Este un test pentru care se folosesc raze X (cu toate ca sunt in cantitate mica, nu este indicat sa fie efectuat de catre femeile insarcinate) si o substanta de contrast pentru a se vedea fluxul sanguin. Testul poate sa identifice blocaje ale arterelor de la baza inimii, anevrisme, probleme la nivelul arterelor renale, malformatii vasculare sau cheaguri de sange la plamani.

5. Radiografia toracica (doar la recomandarea medicului) este utila pentru depistarea problemelor cardiace precum inima marita sau insuficienta cardiaca.


Bolile de inima, mai periculoase decat cancerul

Potrivit Societatii Romane de Cardiologie, boala cardiovasculara ucide mai multi oameni decat toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in randul femeilor (55% din decese), decat in randul barbatilor (43% din decese) si o mortalitate mai crescuta in randul pacientilor cu o pozitie
economico-sociala scazuta.

Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine ca incidenta bolilor cardiovasculare va scadea cu mai mult de jumatate daca:

• ai o valoare redusa a tensiunii arteriale (sub 140/90 mmHg);
• ai o greutate corporala normala;
• renunti la fumat;
• daca nivelul colesterolului total este in limite normale (sub 190 mg/dl);
• alegi o alimentatie sanatoasa;
• ai activitate fizica adecvata (minimum 30 de minute pe zi);
• eviti stresul excesiv.

Atentie! Daca ai fost internat in spital pentru o boala de inima sau obosesti foarte repede la eforturi mici, sfatuieste-te cel mai bine cu medicul cardiolog cand si, mai ales, daca este bine sa iti reiei activitatile normale. Unele persoane cu boli grave de inima nu au voie sa faca eforturi fizice, avertizeaza Societatea Romana de Cardiologie.


Ce recomanda Societatea Romana de Cardiologie ...

Un rol esential in prevenirea bolilor de inima il are alimentatia. O alimentatie sanatoasa nu inseamna mancare fara gust sau regim strict. Este esential sa invatam sa mancam gustos si sa ne mentinem si greutatea si colesterolul in limite normale in acelasi timp, fie ca suntem acasa sau la restaurant. Astfel, Societatea Romana de Cardiologie face urmatoarele recomandari:

1. Cat mai multe si mai variate fructe, legume (mai ales proaspete, negatite), cereale integrale, produse pe care este scris un procent mic de grasimi;
2. Cel putin de 2 ori/saptamana peste (cu cat mai gras cu atat mai bine). Somonul este unul dintre cei mai bogati in acizi grasi omega-3 polinesaturati;
3. Lactate cu continut scazut de grasime (1%);
4. Mai putina carne, mai degraba de pui fara pielita, nu prajeli. Nu gati cu uleiuri saturate;
5. Redu consumul de bauturi racoritoare dulci si de sare (adauga condimente pentru gust), alcool cu moderatie, preferabil un pahar de vin rosu;
6. Cantitatea cea mai mare de grasimi sa fie de tip mono si polinesaturate. Evita produsele hidrogenate;
7. Maxim 2 oua/saptamana;
8. Evita cartofii prajiti, prajiturile, cremele, gogosile, covrigeii si biscuitii;
9. Maxim 1-2 cafele /zi;
9. Cat mai rar la restaurantele de tip „fast-food“.

Un regim pentru bolile cardiovasculare poti sa gasesti AICI.

Si sa nu uitam de exercitiile fizice obisnuite (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica aerobica, baschetul, plimbarile, urcatul pe scari, vaslitul) care au capacitatea de a ne imbunatati functionarea inimii, a plamanilor si a aparatului circulator.