Autismul este cel mai bine descris ca fiind ASD (Autism Spectrum Disorder) – o formulare care cuprinde o serie întreagă de afecțiuni înrudite, inclusiv tendința de a fi copleșit de stimuli și dificultățile în dezvoltarea unor abilități sociale.  

Pe lângă toate acestea, se pare că această afecțiune este mai des întâlnită în rândul băieților decât al fetelor, ceea ce se poate explica parțial prin diferența de grosime a părții exterioare a creierului – cortexul cerebral.  Această situație conduce la concluzia că structura stratului exterior al creierului poate să joace un rol esențial în transformarea autismului într-o afecțiune foarte complexă, scrie sciencealert.com

O serie de studii care au analizat imaginile creierelor la copii și adolescenți au scos în evidență felul in care se dezvoltă creierele și au arătat mari diferențe. Cortexul are un rol esențial în felul în care gândim și reacționăm, controlând totul de la gândire la comunicare. Pentru a stoca cât mai bine aceste informații, materia cenușie formează creste și crevașe, așa-numitele pliuri neuronale. Putem măsura gradul de dezvoltare al acestor țesuturi neuronale analizând felul în care survin modificări asupra acestor „forme de relief”. Două echipe de cercetători și-au propus să facă această analiză asupra copiilor diagnosticați cu ASD pentru a realiza o hartă a pliurilor în diverse zone ale creierului.

O echipă de la San Diego State University a folosit scanările cu rezonanța magnetică  de la 128 de persoane, cu vârsta cuprinsă înrte 7 și 19 ani. O jumătate dintre subiecți au fost diagnosticați cu ASD, diagnostic confirmat printr-o serie de teste ulterioare. La subiecții diagnosticați cu ASD au fost descoperite mai multe pliuri în zona parietală stângă, în zona temporală și zona frontal-dreaptă,precum și un cortex mai îngroșat în zona unor crevașe laterale.

Un alt studiu a fost realizat de o echipă de la University of California Davis și a avut ca subiecți 105 băieți, cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani, diagnosticați cu ASD. Au fost efectuate 49 de controale pe o perioadă de câțiva ani, iar compararea rezultatelor a oferit echipei o înțelegere mai bună a felului în care s-au schimbat creierele de-a lungul timpului. Studiile indică faptul că micuții pacienți au suprafața părții creierului care ne ajută să recunoaștem fizionomii foarte netedă. 

Conducătoarea studiului, dr. Christine Nordahl crede că „suntem din ce în ce mai convinși că acești pacienți reprezintă o grupă distinctă nu doar în ceea ce privește mărimea creierului pe care îl are fiecare pacient dar și a felului în care arată fiecare dintre ele.”

Este evident faptul că autismul este o afecțiune foarte complexă, influențată de o serie de schimbări genetice și ale mediului de viață. Cea mai mare parte a procesului de cercetare este concentrată pe identificarea timpurie a diferențelor de ordin fizic care pot apărea, pentru ca îngrijitorii și comunitatea să aibă posibilitatea de a găsi resursele necesare care să ajute la dezvoltarea normală a creierului unei persoane diagnosticate cu ASD.

Ambele echipe de cercetători își vor continua munca, studiind felul în care acele structuri pe care le-au descoperit în creierele adolescenților vor evolua pe măsură ce pacienții vor intra în viața adultă.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!