Bolile reumatice sunt un grup de peste 200 de afecţiuni, cu impact asupra unui număr de aproximativ 100 milioane de persoane în Europa. Poliartrita reumatoidă este cea mai frecventă boală reumatică de tip inflamator, afectând aproximativ 1% din populaţia generală.

Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună care afectează articulaţiile mici, în special pe cele ale mâinilor, provocând dureri, inflamaţii, rigiditate şi, în timp, pierderea mobilităţii.
 
Mergi la medicul reumatolog când observi primele simptome!

Primele simptome ale poliartritei reumatoide apar în intervalul de vârstă  25-40 ani şi afectează în principal femeile; de trei ori mai multe femei suferă de această boală, comparativ cu bărbaţii.

Deşi poliartrita evoluează diferit de la o persoană la alta, cu un tratament adecvat procesul de evoluţie a bolii este încetinit considerabil, durerea este diminuată, iar riscul de afectare permanentă a articulaţiilor devine mai mic.

Principalele simptome ale poliartritei reumatoide sunt:

Rigiditatea: articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate. Rigiditatea apare mai ales dimineaţa, dar se ameliorează pe parcursul zilei. Dacă acest simptom este prezent mai mult de 6 săptămâni la rând, este necesară o vizită la medicul reumatolog.

Inflamarea articulaţiilor: în cazul unei articulaţii inflamate membrana sinovială din interiorul acesteia se îngroaşă, produce mai mult lichid, iar în urma tuturor proceselor patologice de la nivelul său cresc dimensiunile articulaţiei. Acest lucru duce la durere, senzaţie de căldură şi umflarea nu numai a articulației, ci şi a zonei din jurul său.

Durerea: are mai multe surse şi poate fi cauzată fie de inflamarea articulaţiilor, fie  de forţarea acestora.  
În stadiile avansate ale bolii apar noduli în zonele din jurul articulaţiilor, supuse presiunii.

Printre alte simptome legate de declanşarea poliartritei reumatoide se numără şi febra, oboseala, pierderea apetitului, pierderea în greutate, dureri ale muşchilor sau stare generală de slăbiciune.

În cazul inflamaţiilor articulare creşte viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) sau valoarea proteinei C reactive (CRP). 50% dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă în fază incipientă au valori modificate ale acestor parametri în sânge. De aceea, este important ca atunci când este făcută analiza sângelui să fie verificaţi şi aceștia.

Planul de management al bolii sau cum poţi avea o viaţă normală cu poliartrita reumatoidă

Cei mai mulţi pacienţi cu poliartrită reumatoidă întâmpină dificultăţi în realizarea activităţilor uzuale de zi cu zi cum ar fi: deschiderea unui borcan, răsucirea unui mâner, îmbrăcatul sau gătitul.

Poliartrita afectează şi viaţa profesională, aproximativ 20-30% din pacienții cu poliartrită reumatoidă suferă de dizabilitate permanentă legată de muncă în primii 2-3 ani de boală, iar 60% dintre aceştia îşi pierd locul de muncă în primii 10 ani de la declanşarea bolii.

Depistarea cât mai timpurie, vizitele constante la medicul reumatolog şi urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, încetinesc procesul de evoluţie al poliartritei reumatoide.

În funcţie de modul în care sunt afectate articulaţiile, au fost identificate patru stadii de evoluţie.

În stadiul 1 apar rigiditatea şi durerile la nivelul articulaţiilor. În acest stadiu poliartrita nu poate fi detectată pe imaginile radiografice, capacitatea fizică este normală, iar cea de a face activităţile fizice este nealterată.

Stadiul 2 este caracterizat prin apariţia inflamaţiilor care distrug progresiv cartilajul. Articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate şi apar deformările articulare şi tumefacţiile. În acest stadiu activităţile zilnice pot fi îndeplinite, dar cu durere şi cu reducerea mobilităţii articulare.

În stadiul 3, deformant, poliartrita reumatoidă este considerată severă. Modificările de la nivelul articulaţiilor sunt detectabile pe radiografie, iar deformarea încheieturilor este vizibilă. În acest stadiu apar atrofiile musculare şi anchilozele. Capacitate de autoîngrijire.

Stadiul 4 sau faza terminală este cea în care articulaţiile anchilozează şi îşi pierd mobilitatea total, bolnavul devenind invalid. În acest stadiu pacienţii sunt imobilizaţi la pat sau în scaun cu rotile şi nu mai au capacitatea de autoîngrijire.   

Netratată sau tratată necorespunzător, poliartrita afectează şi alte organe, cum ar fi plămânii, inima sau rinichii.

Diagnosticarea cât mai timpurie a bolii şi adresarea către medicul reumatolog pentru a crea un plan eficient de management al bolii sunt esenţiale în lupta împotriva poliartritei reumatoide, pentru a avea o viaţă cât mai normală.