Splina este un organ despre care nu se vorbește foarte des, dar care are un rol important în organism. Este implicată în filtrarea sângelui, în eliminarea celulelor îmbătrânite și în susținerea sistemului imunitar. De cele mai multe ori, nu îți dai seama că există o problemă la nivelul splinei până când nu apar simptome sau până când nu este descoperită întâmplător la un control.

Nu există un „set de analize doar pentru splină”, dar există mai multe investigații care, împreună, pot arăta dacă acest organ funcționează normal sau dacă există o afecțiune.

Analize de sânge care pot indica probleme la splină

Primul pas, de obicei, îl reprezintă analizele de sânge. Cea mai importantă este Hemoleucogramă completă, care oferă informații despre globulele roșii, globulele albe și trombocite.

Splina are rol în filtrarea acestor celule, așa că modificările pot sugera o problemă. De exemplu, o scădere a trombocitelor sau a globulelor roșii poate fi legată de o splină mărită sau hiperactivă.

Se mai pot recomanda și teste pentru inflamație sau infecții, cum ar fi VSH sau Proteina C reactivă, mai ales dacă există suspiciunea unei infecții sau a unei boli sistemice.

Ecografia abdominală

Cea mai frecventă investigație imagistică pentru splină este ecografia abdominală. Este o metodă simplă, nedureroasă și foarte accesibilă.

Prin ecografie se poate observa dimensiunea splinei, structura ei și eventuale modificări, cum ar fi mărirea (splenomegalia), chisturi sau alte anomalii.

De multe ori, problemele splinei sunt descoperite întâmplător la o ecografie făcută pentru alte motive.
Tomografia computerizată (CT) sau RMN

Dacă ecografia ridică suspiciuni sau dacă este nevoie de detalii suplimentare, medicul poate recomanda investigații mai avansate.

Tomografie computerizată oferă imagini detaliate ale organelor interne și poate identifica leziuni, traumatisme sau tumori.

RMN este o altă metodă precisă, folosită în anumite cazuri pentru evaluări mai complexe.

Aceste investigații nu sunt de rutină, ci sunt recomandate atunci când există suspiciuni clare.

Analize pentru infecții sau boli asociate

Pentru că splina este strâns legată de sistemul imunitar, unele probleme pot apărea în contextul unor infecții sau boli hematologice.

Se pot face teste pentru infecții virale sau bacteriene, în funcție de simptome. De asemenea, în anumite situații, medicul poate recomanda investigații pentru boli ale sângelui.

Când ar trebui să faci analize pentru splină

De obicei, investigațiile nu se fac preventiv doar pentru splină, ci sunt recomandate atunci când apar simptome sau semne specifice.

Durerea în partea stângă sus a abdomenului, senzația de presiune, oboseala accentuată sau infecțiile frecvente pot fi motive pentru investigații.

De asemenea, dacă la un control de rutină apare o modificare în analizele de sânge, medicul poate decide să verifice și splina.

Nu există o singură analiză dedicată exclusiv splinei, dar combinația dintre analizele de sânge și investigațiile imagistice poate oferi o imagine clară asupra stării acestui organ.

Cel mai important este să nu ignori simptomele și să urmezi recomandările medicului. De multe ori, problemele splinei sunt descoperite la timp tocmai pentru că sunt investigate corect, chiar dacă inițial par nespecifice.