Limfomul este o formă de cancer a sistemului limfatic care are o incidență constantă de 3-4 la sută, înregistrată în lume ultimii 40 de ani. Există mai multe forme de limfom, cel de tip Non-Hodgkin ocupând locul 10 ca frecvență în topul afecțiunilor maligne. Experții hematologi și oncologi lucrează în echipă pentru a diagnostica și trata limfomul, ei atrăgând atenția asupra simptomelor și orientând pacienții spre cele mai bune tratamente.

Medicul primar hematolog Carmen Paripaș, din cadrul Spitalului Onco Card, atrage atenția asupra unor aspecte importante legate de acest tip de afecțiune malignă.

Până la această oră,  medicina nu a depistat cu exacitate cauzele limfomului, însă medicii vorbesc de implicarea unor factori de risc în declanșarea bolii. “Anumite mutații genetice cunoscute pot determina această afecțiune în prezența unor factori favorizanți de risc: radiații, expunerea la toxine, imunodepresia, boli ale sistemului imun. Alți factori de risc cunoscuti sunt: sexul masculin, vârsta 15-35 sau peste 55 ani, imunodepresie, infecții cu virusul Epstein-Barr în antecedent”

, subliniază dr. Carmen Paripaș. 

În organismul uman, există două tipuri de celule albe: cele de tip B care produc anticorpi și cele de tip T, implicate în distrugerea microorganismelor și celulelor tumorale. ”Există 2 tipuri de limfom: Hodgkin și nonhodgkin, ultimul cu două subtitluri: indolent și agresiv, majoritatea cu celula B, rar cu celula T. Ambele reprezintă o formă de cancer al sistemului limfatic, deosebite prin particularități morfologice, imunohistochimice și evolutive, dar relativ identice ca manifestări clinice”

, spune specialistul.

Pentru că nu există teste de screening care să pună în evidență un limfom, specialiștii recomandă tuturor celor preocupați de sănătate să nu ignore anumite simptome și să le raporteze medicului de familie și hematologului. Un limfom se poate manifesta prin creșterea în volum a ganglionilor limfatici, febră, oboseală, scădere inexplicabilă în greutate, dureri în piept, respirație îngreunată și frisoane.

Medicina actuală permite astăzi tratarea cu succes a multor cazuri de limfom, datorită medicamentelor, intervențiilor performante și metodelor de diagnosticare care oferă o mare acuratețe și precizie, precum biopsia, tomografia, rezonanța magnetică și PET-CT-ul. “Tratamentul constă în chimioterapie și/sau radioterapie, transplant de măduvă osoasă, imunoterapie, anticorpi monoclonali, în funcție de stadiu, indice de prognostic, subtip histologic, vârstă și toleranță individuală. Șansele de supraviețuire pe termen lung au fost deja crescute după introducerea terapiei cu anticorpi monoclonali, în anumite subtipuri de limfoame, dar și aici depinde de individualitatea fiecărui pacient. De asemenea, introducerea transplantului de măduvă osoasă pe scară largă a dus la creșterea perioadei de remisiune, fără semne de boală și cu creșterea perioadei de supraviețuire”, completează dr. Carmen Paripaș.

La fel ca în multe alte tipuri de afecțiuni maligne, există numeroase studii în desfășurare legate de diagnosticul și tratamentul limfomului. O cercetare americană recentă a Universității din Georgia, SUA, vizează diagnosticarea bolii printr-o analiză de sânge, în timp ce un studiu al medicilor Clinicii Mayo arată că activitatea fizică poate crește speranța de viață a pacienților cu limfom. De altfel, medicii recomandă acestor persoane un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată, evitarea expunerii la frig și consilierea psihologică.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!