Medicamentele europene pentru bebeluşi conţin aditivi potenţial periculoşi
Aproximativ 66% dintre nou-născuţii din Europa care au primit o serie de medicamente comune au fost expuşi la acţiunea unor aditivi potenţial periculoşi, potrivit unui studiu realizat recent în Estonia şi citat de Mediafax.
Studiul nu a analizat dacă bebeluşii au avut efectiv de suferit de pe urma acelor medicamente, ci doar dacă ei au fost expuşi la anumiţi excipienţi - substanţe inactive incluse în multe produse - care au fost asociaţi cu apariţia unor efecte secundare toxice la nou-născuţii trataţi.
"Multe dintre ingredientele potenţial dăunătoare din medicamente sunt esenţiale pentru stabilitatea şi siguranţa acestora, de exemplu, pentru a face medicamentul să se dizolve sau să oprească bacteriile să se dezvolte", sau pot chiar să extindă durata de utilizare a acestora, a precizat coordonatorul studiului, Georgi Nellis, medic la Spitalul Universitar Tartu din Estonia.
Cercetătorii au observat câteva diferenţe regionale în privinţa numărului de bebeluşi care au fost expuşi la fiecare dintre cei opt excipienţi analizaţi, ceea ce sugerează faptul că anumite versiuni alternative ale acelor medicamente erau disponibile pe acele pieţe zonale.
Cercetătorii au analizat datele referitoare la administrarea de medicamente în 89 de unităţi de terapie intensivă neonatală din 21 de ţări europene, pentru o zi, în 2012. Ei s-au concentrat pe excipienţii potenţial dăunători asociaţi cu o serie de efecte secundare negative, de la disfuncţii renale şi hepatice şi până la afecţiuni ale sistemului nervos central şi diaree.
Aditivii analizaţi au fost următorii: parabeni, polisorbat 80, propilen glicol, benzoaţi, zaharină, sorbitol, etanol şi clorură de benzalconiu. Dacă aceste substanţe sunt administrate în doze foarte mari, ele pot cauza afecţiuni grave, chiar fatale, însă medicamentele din tratamentele neonatale conţin de regulă doze mult mai mici.
"Multe dintre ingredientele potenţial dăunătoare din medicamente sunt esenţiale pentru stabilitatea şi siguranţa acestora, de exemplu, pentru a face medicamentul să se dizolve sau să oprească bacteriile să se dezvolte", sau pot chiar să extindă durata de utilizare a acestora, a precizat coordonatorul studiului, Georgi Nellis, medic la Spitalul Universitar Tartu din Estonia.
Cercetătorii au observat câteva diferenţe regionale în privinţa numărului de bebeluşi care au fost expuşi la fiecare dintre cei opt excipienţi analizaţi, ceea ce sugerează faptul că anumite versiuni alternative ale acelor medicamente erau disponibile pe acele pieţe zonale.
Cercetătorii au analizat datele referitoare la administrarea de medicamente în 89 de unităţi de terapie intensivă neonatală din 21 de ţări europene, pentru o zi, în 2012. Ei s-au concentrat pe excipienţii potenţial dăunători asociaţi cu o serie de efecte secundare negative, de la disfuncţii renale şi hepatice şi până la afecţiuni ale sistemului nervos central şi diaree.
Aditivii analizaţi au fost următorii: parabeni, polisorbat 80, propilen glicol, benzoaţi, zaharină, sorbitol, etanol şi clorură de benzalconiu. Dacă aceste substanţe sunt administrate în doze foarte mari, ele pot cauza afecţiuni grave, chiar fatale, însă medicamentele din tratamentele neonatale conţin de regulă doze mult mai mici.