În opinia părinţilor, copiii sunt consideraţi în general sănătoşi, iar această afirmaţie se bazează pe frecvenţa scăzută a îmbolnăvirilor din ultimul an
În ceea ce priveşte copiii cu dizabilităţi, dintre cei 5,6 la sută părinţi care au afirmat că au astfel de copii, doar jumătate (2,6 la sută) au obţinut o încadrare în grad de handicap, deşi o întârziere sau o lipsă a diagnosticării produce efecte negative asupra dezvoltării copiilor.

Iniţiatorii studiului citat de Mediafax au mai remarcat că interacţiunile dintre copii în cadrul jocului sunt încă, într-o măsură destul de ridicată, stabilite de părinţi, care consideră că este mai bine că ei să decidă în locul copiilor.

"A fost observată segregarea pe criterii etnice a interacţiunilor pe care copiii le au, practicile discriminatorii devenind mai frecvente odată cu creşterea nivelului de educaţie a părinţilor, aceştia considerând inoportune interacţiunile copiilor lor cu copii de altă etnie. Prin urmare, nivelul ridicat de educaţie nu este neapărat un indicator pentru acceptarea diversităţii şi evitarea discriminării", spun specialiştii.

Studiul a mai arătat că doar jumătate (50,3 la sută) dintre copiii cu vârste între zero şi şase ani cuprinşi în studiu participă la o formă de educaţie timpurie, marea majoritate a acestora frecventând grădiniţa, în timp ce restul sunt înscrişi la creşe sau în centre de zi.

"Participarea diferită la educaţie preşcolară poate fi influenţată de diferenţele de statut socio-economic, fiind mai mică în cazul familiilor defavorizate şi a celor în care nivelul de educaţie al părinţilor este relativ scăzut. Această tendinţă poate fi determinată şi de alte cauze, precum lipsa infrastructurii, a instituţiilor sau a locurilor disponibile în cadrul acestora, sau de percepţia pe care o au părinţii despre instituţiile antepreşcolare. Unii dintre părinţii intervievaţi apreciază că educaţia timpurie în cadrul instituţional ar trebui să înceapă după ce copiii împlinesc vârsta de doi ani, trimiterea copiilor la creşă fiind considerată nerelevantă pentru dezvoltarea copilului", se mai arată în documentul citat.

O altă situaţie îngrijorătoare este dată de faptul că 20,3 la sută dintre părinţi lasă copiii nesupravegheaţi zilnic pentru o jumătate de oră, 9,5 la sută îi lasă singuri până la o oră, în timp ce 5,1 la sută şi 1,8 la sută îi lasă pe copii între o oră şi trei ore, respectiv peste trei ore singuri.

Studiul a fost făcut pe un eşantion format din 1.420 de părinţi şi persoane care se ocupă de îngrijirea copiilor, care aveau la momentul culegerii datelor cel puţin un copil cu vârste între zero şi şase ani.


Foto: Mediafax