Confroma Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), consumul de tutun reprezinta a doua cauza de deces din lume - inregistrandu-se 5,4 milioane decese anual, mai multe decat accidentele de circulatie, sinuciderile sau consumul de droguri, si se estimeaza ca acest numar al deceselor se va dubla pana in 2020, daca modelele actuale in ceea ce priveste fumatul se vor mentine, cauzand 10 milioane decese in fiecare an.

OMS apreciaza totodata ca 70% dintre aceste decese se vor inregistra in tarile in cursa de dezvoltare.

Este cunoscut faptul ca fumatorul este un factor de risc pentru numeroase afectiuni, cum ar fi cancerul brohnopulmonar, bronhopneumopatii cronice, cardiopatia inshemica si boli vasculare periferice, cancer laringian, esofagian, de stomac, pancreas, rinichi.

Fumatul creste de 10 ori riscul de deces prin BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica), aproximativ 90% din decesele din aceasra cauza putand fi atribuite fumatului.

Riscul de deces prin cancer de plaman este de 22 de ori mai mare la barbatii care fumeaza si de 12 ori mai mare la femeile care fumeaza in comparatie cu cei care nu au fumat niciodata.

Persoanele care fumeaza sunt la fel de expuse efectelor fumul de tigara daca se afla in apropierea celor care fumeaza. Astfel, copiii expusi la fum de tigara la domiciliu prezinta o sensibilitate crescuta a cailor respiratorii si tulburarii de crestere. La aceasta se asociaza faptul ca fumul, ca si comportament nociv favorizeaza, la adolescenti si tineri, adoptarea si a altor astfel de comportamente: autoadministrarea de droguri, injectabile sau tigari, consumul de alcool.

Fumatorii nu-si pun in pericol numai propria lor viata si sanatate, ci si pe a altora, care sunt nevoiti sa traiasca in atmosfera poluata de ei. Un fumator poate sa vicieze aerul a zeci de oameni cu care isi impart locul de munca, compartimentul de tren, restaurantul sau sala de clasa.


Studiul realizat de American Cancer Society

Un studiu asupra efectelor fumatului pasiv asupra nefumatorilor realizat de American Cancer Society (2002) releva urmatoarele:

• un nefumator care se afla in prezenta unui fumator, in special in spatii inchise, este fortat sa inhalzeze atat fumul emanat de arderea tigarii, cat si fumul inhalat si apoi expirat de catre fumator;
• fumul de tigara contine peste 4000 substante chimice sub forma de particule si gaze, cel putin 40 dintre aceste substante sunt cunocute ca fiind cancerigene;
• fumul de tigara contine, de asemenea, o cantitate mare de monoxid de carbon, un gaz care inhiba abilitatea sangelui de a oxigena organismul, in special organele vitale cum ar fi inima si creierul;
• chiar si expunerile de scurta durata la fumul de tigara sunt periculoase pentru nefumatori, 30 minute de expunere la fumul de tigara sunt suficiente pentru scaderea fluxului sangvin catre inima;
• nefumatorii expusi fumului de tigara au risc cu 25% mai mare de aparitie a bolilor cardiace.

Cum s-a implicat Ministerului Sanatatii ?

Fumatul si efectele acestuia asupra sanatatii constituie o preocupare permanenta a Ministerului Sanatatii Publice, care a actionat in 3 directii principale:

1. Legislativ
Romania si-a aliniat constant legislatia atat la cea europeana, cat si la recomandarile UE, devenind, cu 1 iulie 2008, a doua tara europeana dupa Belgia, care a introdus pictogramele pe pachetul de tutun.

Totodata legislatia in vigoare prevede ca incepand cu 1 ianuarie 2009, in spatiile publice inchise fumatul va fi permis numai in camere exclusiv dedicate in acest scop, iar in restaurante si baruri, spatiile pentru fumat vor reprezenta maxim 50% din suprafata spatiului alocat clientilor si va fi obligatorie ventilarea si izolarea acestor spatii.

2. Furnizarea de servicii de renuntare la fumat
In august 2007 a inceput Programul Stop Fumat, initial ca un proiect-pilot desfasurat in 11 orase si cuprinzand 16 medici, din 1 iulie 2008 programul s-a extins in toata tara, in cadrul programului oferind consultatii si tratament gratuit un numar de 60 medici si 14 psihologi.

Persoanele care doresc sa renunte la fumat se pot adresa medicului din orasul din resedinta de judet. In urma unei consultatii specifice, pot primi fie tratament medicamentos, daca nu exista contraindicatii, fie consiliere psihologica, fie ambele. Tratamentul dureaza 2-3 luni, in functie de tipul de medicatie si este gratuit in totalitate.

3. Informare si constientizare
Populatie trebuie sa cunoasca riscurile fumatului pasiv si activ. Acest lucru s-a urmarit si prin manifestarea organizata cu ocazia Zilei Fara Tutun.  Totodata, se doreste informarea si cu privire la progresele facute in lupta cu prevenirea bolilor asociate consumului de tutun si de constientizare a populatiei fumatoare cu privire la consecintele fumatului si a populatiei nefumatoare u privire la riscurile la care se supun prin inhalarea fumului de tigara.